Activiştii care fac campanie împotriva noilor reguli privind copyright-ul pe internet discutate în Uniunea Europeană i-au înmânat luni ministrului justiţiei din Germania o petiţie semnată de 4,7 milioane de europeni, între care circa 1,3 milioane de germani, relatează DPA.
Uniunea Europeană a convenit săptămâna trecută o revizuire a legislaţiei drepturilor de autor care garantează că artiştii şi editorii de ştiri sunt remuneraţi corect pentru munca lor care apare online. Propunerea a fost lansată în 2016 de Comisia Europeană.
Însă criticii spun că măsurile vor afecta liberul schimb de informaţii pe internet, şi asta pentru că firmele mai mici care activează pe internet nu vor mai putea funcţiona.
Dominic Kis şi Pascal Fouquet, co-iniţiatorii campaniei 'Opriţi maşina cenzurii - Salvaţi internetul', i-au înmâna ministrului justiţiei, Katarina Barley, un stick USB cu toate semnăturile.
Katarina Barley a spus că guvernul înţelege cauza susţinătorilor campaniei şi a lucrat cu UE pentru a îmbunătăţi acordul privind copyright-ul.
"Acum avem o versiune cu o clauză pentru afacerile mici şi mijlocii, care este un mare pas înainte", a declarat ea.
"Dacă mă întrebaţi pe mine, încă nu este perfect. Însă nu pot vorbi pentru întregul guvern german acum", a adăugat Katarina Barley.
Reprezentanţii Comisiei Europene, ai Consiliului şi ai Parlamentului European au găsit în cele din urmă săptămâna trecută o înţelegere asupra unei versiuni comune a reformei Directivei Copyright.
Totuşi, nu este încă sfârşitul acestui dosar. Acordul provizoriu găsit miercuri mai trebuie acum adoptat, pe de o parte, de Consiliu şi, pe de altă parte, de plenul PE, înaintea alegerilor europene din mai.
Obiectivul reformei, discutată dur de la prezentarea sa în septembrie 2016 de către executivul european, este de a moderniza drepturile de autor în epoca digitală.
Însă ea a dat naştere unei dispute uriaşe, prin interpunerea lobbyiştilor, între mass-media şi creatori, pe de o parte, care vor să fie mai bine remuneraţi, şi, de cealaltă parte, giganţii internetului, care îşi apără modelul de afaceri şi cărora li s-au alăturat, în mod neaşteptat, militanţii libertăţii internetului.
Două articole s-au aflat în centrul dezbaterii.
Primul prevede crearea unor 'drepturi conexe' la drepturile de autor pentru editorii de presă. El ar trebui să le permită mass-media să fie remunerate atunci când este redistribuită online producţia lor de către agregatori de informaţii ca Google News sau de către reţele de socializare ca Facebook.
Al doilea articol prevede stimularea platformelor de tip YouTube să îi retribuie mai bine pe creatorii de conţinut.
AGERPRES