Vestea bună este că România mai are 6 luni pentru a îndeplini jaloamele impuse de executivul comunitar.
Comisia Europeană a aprobat marţi o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 dintre cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României, în valoare de 2 miliarde de euro, fără prefinanţare, în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al programului NextGenerationEU.
Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse şase jaloane vizând reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat, investiţii din domeniul transporturilor şi reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor. "Prin urmare, Comisia propune suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante, ele primind totodată o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător", anunţă CE. Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi ţintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite un aviz. În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă şi după evaluarea observaţiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România.
Comisia Europeană a avertizat România din luna mai 2024
Şefi incompatibili şi procese de selecţie a membrilor din Consiliile de administraţie - netransparente.
Comisia Europeană ne-a avertizat încă din luna iunie că am putea pierde banii din cauza menținerii în funcție a unor directori incompatibil și a proceselor de selecție netransparente din CA.
Printre companiile de stat vizate sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi Oil Terminal.
Pentru toate procedurile de selecţie au fost publicate anunţuri la mica publicitate, în zone slab vizibile. Comisia Europeană a constatat conflicte de interese. Candidaţii erau şi membrii în comitetului de selecţie. În plus, salariile şefilor nu erau corelate cu indicatorii de performanță.
N-am ţinut cont nici de faptul că Bruxelles-ul a stabilit că secretarii de stat sunt incompatibili cu funcţiile de conducere. De exemplu, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a fost reales preşedinte al Consiliului de Administraţie al Romgaz.
"Nu există dreptul de a fi șef; există un drept la muncă prevăzut de Constituție. Întotdeauna există o alternativă. Dacă persoanele nu sunt potrivite și cineva a evaluat acest lucru, Comisia Europeană ne spune că trebuie înlocuiți respectivii, iar aceștia pot fi chemați. Li se oferă un alt loc de muncă, nu neapărat o compensare. Socoteala se face pe această bază: ce este mai bine. Sumele care ar fi plătite cu titlu de compensare, cât ar putea să fie însumate la acești manageri, raportat la 500 de milioane de euro", a declarat Valentin Mircea, avocat.
La Transelectrica, companie strategică, gestionează reţeaua electrică de transport, conducerea nu are experiență în domeniul energiei. Președintele Directoratului, Ștefăniță Munteanu, este un fost consilier județean susţinut de PSD. Totodată, Victor Moraru a demisionat din cauza unor suspiciuni de incompatibilitate de la super-agenția care controlează companiile de stat, AMEPIP, şi a ajuns membru al Directoratului.
"Cum aş putea vorbi de gândire strategică într-un domeniu, dacă eu nu am gândirea de bază în acel domeniu? Dacă eu incep cu alfabetul acelui domeniu?",a spus Petru Luhan, expert în fonduri europene.
Banii europeni pe care îi poate pierde România
Guvernul riscă să piardă peste un miliard de euro, din 2.7 miliarde de euro, din cererea trei de plată, pentru ca nu a îndeplinit reformele cerute de Bruxelles. Finanțarea pentru metroul de la Cluj a fost exclusă din PNRR. Iar Comisia ne cere să scădem şi pragul de impozitare redusă a microîntreprinderilor de la 500.000 la 88.500 de euro.
"Romania nu pierde niciun leu, niciun euro", spunea Marcel Ciolacu, premierul României.
Experţii sunt de altă părere. "În total avem 10 cereri planificate, din care noi, experții de pe piață, vă putem spune că minim 4 miliarde de euro din granturi și aproximativ 5,3 miliarde de euro din împrumuturi vor fi pierdute de către România pe baza situației actuale. Ultimele două tranșe nici nu vor ajunge să fie cerute de Guvernul României", a a explicat Petru Luhan, expert fonduri europene, potrivit observatornews.ro.