Guvernul ungar a iniţiat o serie de măsuri legislative prin care şi-ar spori controlul asupra instanţelor şi şcolilor independente, stârnind îngrijorări din partea organizaţiilor civice, relatează Reuters.
O propunere înaintată parlamentului în această săptămână prevede consolidarea Curţii Constituţionale, unde majoritatea judecătorilor au fost deja aleşi de partidul de guvernământ.
De când a preluat puterea în urmă cu aproape un deceniu, partidul Fidesz al premierului Viktor Orban (foto) şi-a înăsprit controlul asupra mass-media şi instanţelor, intrând deseori în conflict cu Uniunea Europeană.
La începutul acestei luni, guvernul a renunţat la planul de a crea tribunale administrative separate.
Dar a promis că va adopta o lege pentru accelerarea proceselor administrative în care sunt implicate instituţii guvernamentale, iar ministrul Justiţiei, Judit Varga, a înaintat în această săptămână un proiect de 200 de pagini.
Legea le-ar permite instituţiilor de stat să atace la Curtea Constituţională deciziile instanţelor inferioare dacă cred că sentinţele le încalcă drepturile lor constituţionale sau le restricţionează autoritatea.
„Amnesty International” a atras atenţia că proiectul de lege ar consolida controlul Curţii Constituţionale asupra instanţelor inferioare.
Comitetul Helsinki din Ungaria a transmis, la rândul său, că propunerea ar permite guvernului să canalizeze cazurile sensibile din punct de vedere politic spre Curtea Constituţionale, care a luat deseori decizii în favoarea guvernului în trecut.
Curtea Constituţională are 15 membri, aleşi de un parlament în care Fidesz are o majoritate de două treimi.
Varga a spus că guvernul urmăreşte să ofere „un cadru de lucru clar” pentru legislaţia administrativă şi să accelereze procesele în apel.
Orban spune că Fidesz a obţinut victorii repetate în alegeri după 2010, iar majoritatea sa largă din parlament îi dă dreptul să facă schimbări.
Guvernul a înaintat de asemenea în parlament un proiect de lege care ar obliga şcolile independente să aplice din nou pentru licenţiere în 2020, astfel că viitoarea lor funcţionare depinde de aprobarea ministrului responsabil cu Educaţia.
Şcolile alternative - ale căror metode de predare şi curricula diferă de cele ale şcolilor de stat - vor trebui să aplice pentru o nouă licenţă până în aprilie. Instituţiile de educaţie care nu vor face acest lucru nu vor avea dreptul să mai funcţioneze în viitorul an şcolar.
„De acum înainte, ministrul Educaţiei va decide aşa cum are chef ce şcoli vor putea funcţiona sau nu”, a spus Marton Asboth, avocat în cadrul Uniunii pentru Libertăţi Civice din Ungaria.
Iniţiatorii proiectului de lege susţin că acesta va asigura compatibilitatea între şcoli.
Alianţa Waldorf din Ungaria, un grup de şcoli alternative, a transmis că legea va pune capăt recunoaşterii de către stat a metodelor de predare alternative.
Miliardarul american de origine maghiară George Soros a fost deja în dispută cu guvernul de la Budapesta în privinţa educaţiei. Universitatea Centrală Europeană pe care a creat-o la Budapesta a fost nevoită să îşi deschidă un campus la Viena în acest an după ce a spus că programele sale de predare esenţiale au fost forţate să se mute din Ungaria.