Mai exact, persoanele care intră ilegal în România, prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, și care solicită o formă de protecție internațională, vor putea să scape atât de dosarele penale instrumentate de parchet pe numele lor, pentru această faptă, dar și de condamnare în instanță, cel puțin până la data în care cererea de acordare a protecției este soluționată. Mai mult, dacă instanțele au pronunaț decizii de condamnare, acestea vor putea fi revizuite, conform acestui proiect de lege. Fără a mai aștepta avizul CSAT, legea a fost votată de Senat, ea aflându-se, în acest moment, pe masa deputaților.
Conform proiectului de lege inițiat de Guvern și adoptat de către Senatul României, „nu se pedepsesc faptele de intrare sau ședere ilegală pe teritoriul României, comise de persoanele cărora li s-a acordat o formă de protecție prevăzută de prezenta lege”. Mai departe, proiectul prevede că, în cauzele penale care au ca obiect infracțiunea de intrare în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României, procurorul, atunci când apreciază că fapta care face obiectul urmăririi penale este comisă în legătură cu motivele invocate în cererea de acordare a unei forme de protecție față de inculpat, poate dispune suspendarea urmăririi penale până la soluționarea definitivă a respectivei cereri.
Mai departe, în cauzele penale care au ca obiect intrarea în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României, instanța, atunci când apreciază că fapta care face obiectul judecății este comisă în legătură cu motivele invocate în cererea de acordare a unei forme de protecție față de inculpat, poate dispune suspendarea judecății până la soluționarea definitivă a cererii respective.
Codul penal pedepsește cu până la 3 ani de închisoare astfel de fapte
Lucrurile merg și mai departe. În forma adoptată de Senat, legea prevede că în cazul în care, ulterior rămânerii definitive a unei hotărâri de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, pronunțată pentru infracțiunea de intrare în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României, a fost acordată o formă de protecție potrivit legii, poate fi cerută revizuirea hotărârii, dacă infracțiunea a fost săvârșită în legătură cu motivele pentru care s-a acordat protecția.
În forma actuală a Legii nr. 126/2006, privind azilul în România, articolul 11, cel pe care Guvernul, prin acest proiect de lege, dorește să-l modifice, prevede că „autoritățile române nu vor aplica sancțiuni penale pentru motivul intrării sau șederii ilegale solicitanților de azil care intră ori se află fără autorizație pe teritoriul României”.
Articolul 262, alineat 1 din Codul penal prevede că „intrarea sau ieșirea din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Executivul spune că vrea să le ușureze situația solicitanților de azil
Conform expunerii de motive a Guvernului, proiectul de lege este inițiat de Ministerul Justiției și este justificat prin faptul că, deși legea, în forma aflată în vigoare, prevede o cauză de nepedepsire pentru cei cărora li s-a acordat o formă de protecție, „reglementarea lasă posibilitatea ca solicitantul unei forme de protecție internațională în România să nu beneficieze de cauza de nepedepsire în timpul procesului penal, deoarece s-a constatat că, în unele cazuri, emiterea unei decizii cu privire la forma de protecție solicitată se prelungește, iar dispozițiile legale nu permit suspendarea procesului penal până la emiterea unei astfel de decizii”.
Guvernul susține că, prin actuala reglementare, „solicitanților de protecție internațională li se crează o situație mai dificilă decât aceea care decurge din însuși statutul lor, fiind angajați într-un proces penal în același timp cu desfășurarea procedurii de obținere a unei protecții internaționale în România, procedură care presupune prezentarea de probe de către solicitant asupra situației sale și a riscurilor pe care le-ar prezenta expulzarea sau returnarea sa în țara de origine”.
Din fișa actului normativ propus, rezultă că proiectul de lege a fost transmis Consiliului Legislativ, Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Consiliului Economic și Social, Consiliului Concurenței și Curții de Conturi. Singura instituție care a emis avizul cerut a fost Consiliul Legislativ, care, la data de 17 octombrie 2022, a dat un aviz favorabil, dar cu observații.
De asemenea, se mai precizează că proiectul de act normativ a fost afișat pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Interne, la data de 16 septembrie 2022.
Expunerea de motive este semnată de premierul Nicolae Ciucă.
Supusă votului fără niciun amendament, legea a trecut de Senat
În data de 17 octombrie 2022, proiectul de lege a fost înregistrat, pentru dezbateri, la Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Iar, până la data de 1 noiembrie, Comisia de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități și Comisia pentru Muncă, Familie și Protecție Socială au transmis avizele favorabile.
La aceeași dată, comisia raportoare – Comisia Juridică, de Numiri, Disciplină, Imunități și Validări a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, fără niciun fel de amendamente, considerând că „este oportună modificarea propusă de Guvern prin proiectul de lege în discuție”.
Cinci zile mai târziu, în data de 7 noiembrie 2022, legea a intrat la vot, în Plenul Senatului. Din cei 116 senatori prezenți, 103 au votat pentru adoptarea proiectului de lege. Este vorba despre 30 de senatori de la PNL, de 43 de la PSD, de 6 de la UDMR, de trei senatori neafiliați și de 21 de senatori de la USR. Un singur vot a fost exprimat pentru neadoptarea acestui proiect de lege și i-a aparținut senatoarei neafiliate, ex-AUR, Diana Ivanovici Șoșoacă. De asemenea, au mai existat 12 senatori care s-au abținut, dintre care 11 de la AUR și fosta lor colegă Evdochia Aelenei.
La mijlocul acestei săptămâni, proiectul de lege adoptat de Senat a fost înaintat Camerei Deputaților, for decizional, și transmis Comisiei Juridice și Comisiei pentru Apărare, în vederea redactării raportului final. Cele două comisii au termen să înainteze acest raport până în data de 29 noiembrie.