Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, a declarat, marţi, că este îngrijorat de "dificultatea unora din vecinii de la Marea Neagră de a ieşi din logica belicoasă a secolelor trecute", precizând că este necesar "un efort sporit de descurajare a oricărei încercări de recurgere la forţă în regiune".
"Astăzi ne aflăm în situaţia de a constata că sfertul de secol de după căderea Cortinei de Fier nu a fost îndeajuns de înţelept folosit pentru ca un nou model de cooperare să ia locul vechilor rivalităţi istorice şi al ambiţiilor de mare putere. Ne surprinde şi ne îngrijorează dificultatea unora din vecinii de la Marea Neagră de a ieşi din logica belicoasă a secolelor trecute. De aceea, consider că se impune un efort sporit şi imediat în sens preventiv, de descurajare a oricărei noi încercări de recurgere la forţă în regiune. Avem aşteptări ridicate în această privinţă legate de apropiatul Summit NATO de la Varşovia", a afirmat Hellvig, potrivit SRI, într-un discurs susţinut la Palatul Cotroceni, în deschiderea celei de-a treia ediţii a programul internaţional de formare "Securitate în Regiunea Mării Negre Provocări comune, viitor sustenabil".
În opinia directorului SRI, este nevoie de un efort comun pentru a ieşi din "logica periculoasă a confruntării" şi pentru restabilirea unui cadru de dialog eficient care să contribuie la reducerea tensiunilor. În acest sens, Hellvig s-a pronunţat în favoarea revitalizării Organizaţiei Cooperării Economice a Marii Negre, dar şi Parteneriatul Estic, instrumente care, consideră el, ar putea apropia mai mult statele din regiune.
Eduard Hellvig a vorbit şi despre rolul care revine Mării Negre în contextul noilor realităţi internaţionale.
"În faţa expansiunii haosului care privilegiază terorismul şi fundamentalismul, Marea Neagră poate şi trebuie să devină o platformă de stabilitate. Acest fapt stă în puterile noastre, cu o condiţie: să admitem - mă refer acum la toţi actorii implicaţi în regiune - că interesele comune în materie de securitate primează, în fapt, asupra oricărui motiv de dispută", a susţinut Hellvig.
El a enumerat o serie de ameninţări la adresa vecinătăţii Mării Negre - terorism, criminalitate transfrontalieră, trafic de persoane, arme şi droguri - pledând pentru o cooperare mai strânsă între serviciile de informatii din regiune şi între structurile membre ale parteneriatului euro-atlantic.
"Cooperarea internaţională este una din priorităţile mandatului meu de director al Serviciului Român de Informatii şi, în aceasta direcţie, am acordat o atenţie deosebita discuţiilor directe cu partenerii noştri, cu accent pe dimensiunea regională a schimbului de date şi expertiză", a mai spus Hellvig.
Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul SRI, programul internaţional de formare "Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil" este dezvoltat de Serviciul Român de Informaţii/ Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" în parteneriat cu Universitatea Harvard şi cu participarea Universităţii Naţionale de Informaţii din SUA.
Programul reuneşte aproximativ 80 de persoane, vorbitori şi cursanţi din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Canada, Germania, Georgia, Grecia, Olanda, Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Moldova, România, Turcia şi Ucraina, precum şi oficiali de rang înalt din Uniunea Europeana şi NATO. AGERPRES