Călin Popescu Tăriceanu a fost miercuri dimineață la sediul Înaltei Curți, unde a fost programat un nou termen în procesul în care preşedintele Senatului este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Președintele Senatului a contestat trimiterea în judecată. Procurorii DNA îl acuză că a minţit atunci când a fost audiat în dosarul retrocedării Pădurii Snagov şi a Fermei Băneasa.
Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins, vineri, contestaţia depusă de Călin Popescu-Tăriceanu şi au dispus începerea judecării pe fond în dosarul în care preşedintele Senatului este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Judecătorii au menţinut o decizie a unui alt complet, care a respins, în noiembrie 2016, toate cererile şi excepţiile formulate de Călin Popescu-Tăriceanu, fiind constatată legalitatea rechizitoriului întocmit de DNA.
Urmează ca ÎCCJ să fixeze un termen pentru începerea judecării pe fond a dosarului.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
În acelaşi dosar, Dorin Marian, fost consilier prezidenţial în timpul mandatului lui Emil Constantinescu şi fost şef al Cancelariei premierului Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare în dosarul privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.
Astfel, Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.
Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Cătălin Andronic şi Remus Truică, cu întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.
"În acelaşi context, inculpatul a mai precizat că nu a avut o relaţie apropiată cu inculpatul Marcovici Marius, ascunzând totodată că are cunoştinţă de relaţia acestuia din urmă cu inculpatul Tal Silberstein. Totodată, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a afirmat în mod nereal că nu l-a prezentat/ introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România", spun procurorii.
Dorin Marian este acuzat că, în contextul instrumentării aceleiaşi cauze, a făcut, la data de 28 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu angajarea lui Marius Andrei Marcovici, în calitate de consilier personal la Cancelaria prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu, urmare a înţelegerii acestuia din urmă cu Tal Silberstein. Dorin Marian a afirmat în mod nereal, spun procurorii, că nu cunoştea activitatea şi atribuţiile de serviciu ale lui Marcovici, în condiţiile în care acesta din urmă era cunoscut în cercurile politice drept "omul lui Tal". AGERPRES