Hotărârea definitivă, pronunțată, la finalul săptămânii trecute, de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a respins, ca neîntemeiată, cererea Laurei Codruța Kovesi, în prezent procuror-șef al Parchetului European (EPPO), de recunoaștere, fără susținerea unui concurs, a gradului profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate genera efecte mai mult în interiorul României, decât la nivelul Uniunii Europene. Situația lui Kovesi, care s-a folosit de funcțiile de conducere obținute prin numire politică la vârful Parchetelor din România, pentru a accede la conducerea EPPO, tot prin numire politică, ar putea fi tranșată, eventual, de CJUE sau tot prin vot politic al Parlamentului European, al Comisiei Europene și al Consiliului European, în cazul în care aceste instituții vor dori să ia act de această hotărâre a Înaltei Curți. În schimb, în prezent, actualul procuror general al României, Gabriela Scutea, se află exact în situația pe care o dorea Laura Codruța Kovesi, ea obținând, în anul 2013, gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție fără concurs. Hotărârea Plenului CSM, din 2018, prin care a fost respinsă cererea similară formulată de Kovesi, hotărâre rămasă definitivă prin ceea ce a judecat Înalta Curte, arată că nu există nicio dispoziție legală derogatorie care să permită unui procuror să promoveze în grad „pe ochi frumoși”. Cu toate acestea, există mai multe cazuri de procurori care au obținut acest grad fix pe „ochi frumoși”, toți ocupând, în ultimii ani, funcții extrem de importante la vârful Parchetelor din România.
Prima știre care ar trebui să rezide din hotărârea Secției de Contencios Administrativ și Fiscal nr. 5505/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în data de 11 noiembrie 2021, în dosarul în care Consiliul Superior al Magistraturii a atacat o sentință a Curții de Apel București, în urma căreia Laura Codruța Kovesi a obținut, fără concurs, gradul profesional de procuror al Parchetului General, este că instanța supremă a așteptat doi ani și patru luni pentru a da această decizie. Concret, CSM a atacat sentința Curții de Apel București, din 8 aprilie 2019, cu recurs la Înalta Curte, cauza fiind înregistrată aici pe data 17 iulie 2019. Iar primul și singurul termen de judecată alocat acestui dosar a fost stabilit pentru 11 noiembrie 2021.
În tot acest timp, Laura Codruța Kovesi a avut posibilitatea să își depună dosarul de candidat pentru șefia EPPO, să susțină interviurile în fața comisiilor politice ale Parlamentului European, să aștepte ca unul dintre contracandidații săi, mai exact procurorul francez care s-a clasat pe prima poziție, să renunțe la această funcție, să fie numită, validată și să își înceapă mandatul. Abia după ce tot acest proces a fost parcurs cu succes, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin hotărâre definitivă, să admită recursul Consiliului Superior al Magistraturii, să caseze sentința Curții de Apel care obliga CSM să-i recunoască lui Kovesi gradul profesional, fără concurs, și, în rejudecare, să respingă acțiunea Laurei Codruța Kovesi ca neîntemeiată.
În prezent, Laura Kovesi nu mai este magistrat în România, această calitate încetându-i, prin decret prezidențial, odată cu preluarea funcției de la Luxemburg. Astfel încât, hotărârea ÎCCJ nu mai poate avea efecte directe asupra ei. Asta, cu toate că, la dosarul de candidat pentru șefia EPPO, aceasta a notat că deține competențele necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții din parchetele din statul de unde provine. Legal, ea nu-și poate pierde mandatul de facto de la conducerea EPPO, singura astfel de procedură putând fi dispusă de o decizie a CJUE sau de un vot politic al entităților europene care au contribuit la numirea ei.
Efectul Kovesi la vârful parchetelor
Problema care apare însă odată cu decizia ÎCCJ în cazul Kovesi o privește mai puțin pe Kovesi, dar mai mult pe alți procurori cu funcții de conducere din România, aflați fix în aceeași situație. Reamintim faptul că, în 6 noiembrie 2018, Plenul CSM a emis Hotărârea nr. 673/2018, prin care a analizat cererea Laurei Codruța Kovesi de recunoaștere gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului General, invocând că, în perioada 2006-2018, a deținut funcția de procuror general al PÎCCJ, pentru o perioadă de 6 ani, și cea de procuror-șef al DNA, pe o perioadă de 5 ani.
Cu unanimitate de voturi însă, Plenul Secției de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis să respingă această cerere, explicându-i, într-o motivare extinsă, că gradul profesional se obține exclusiv prin concurs, fiind o promovare profesională care să ateste calitățile profesionale ale unui procuror, cu efect permanent, spre deosebire de funcțiile ocupate prin numire, care sunt temporare și care sunt obținute prin vot politic.
Supărată pe refuzul CSM de a-i da ceea ce cerea, deși nu i se cuvenea, Kovesi a atacat hotărârea la Curtea de Apel București, dosarul a intrat pe mâna judecătoarei Francisca Vasile, care a deservit-o pe fosta șefă a DNA întocmai și la timp. Doi ani și jumătate mai târziu, ÎCCJ a dat, definitiv, dreptate CSM, constatând că Kovesi trebuia să susțină și să promoveze un concurs, pentru a obține gradul profesional mult râvnit.
Gabriela Scutea și Marius Iacob, undă verde de la CSM. Ulterior, Consiliul a denunțat aceste practici
Această soluție a ÎCCJ poate avea efecte devastatoare asupra altor procurori din România însă. Spre exemplu, în data de 28 octombrie 2013, sub semnătura celebrei procuroare Oana Schmidt Hăineală, Plenul CSM a emis Hotărârea 1174/2013. Concret, procurorii Marius Iacob (fost șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistic a PÎCCJ) și Gabriela Scutea (actual procuror general al României) cereau CSM recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Gabriela Scutea invoca atunci, ca și Laura Codruța Kovesi ulterior, că a fost numită în funcția de adjunct al procurorului general al PÎCCJ, prin Decretul nr. 100/ 14 februarie 2007, al președintelui de atunci al României, Traian Băsescu, pentru o perioadă de trei ani, mandat care a fost reînnoit.
La rândul său, Marius Iacob, care a fost, ulterior, ani buni, adjunct al lui Kovesi la DNA, a invocat același tip de motiv pentru a primi gradul profesional fără concurs. Ce a făcut CSM-ul de la vremea respectivă? A interpretat după cum a preferat dispozițiile legale în vigoare, precizând că, printr-o hotărâre, cu numărul 878/2007, „a definit gradul profesional ca fiind «dreptul unui magistrat de a funcționa la un anumit nivel în ierarhia instanțelor sau parchetelor, drept care poate fi conferit prin numire, prin promovare sau prin transfer»”. Și că, astfel, „regula concursurilor, consacrată de articolul 43 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, își găsește, de asemenea, aplicarea și în ceea ce privește numirea în funcții de conducere în cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor de pe lângă acestea. (…) În ceea ce privește numirile la ÎCCJ, PÎCCJ, DNA și DIICOT, nu se mai aplică însă regula concursului”.
Prin această șmecherie interpretativă a legii, în anul 2013, Marius Iacob, dar mai ales Gabriela Scutea, actualul procuror general al României, au dobândit fără concurs gradul profesional corespunzător Parchetului General.
Legea face distincție clară între numire și promovare
Ei, bine, această practică abuzivă este denunțată chiar de Secția de Procurori de la CSM, denunțare menținută definitiv de Înalta Curte în hotărârea prin care a fost respinsă pretenția similară formulată de Laura Codruța Kovesi. Aceasta din urmă invoca faptul că „pentru numirea în funcția de procuror general al PÎCCJ și de procuror-șef al DNA nu se prevedea obligativitatea de a avea gradul profesional corespunzător PÎCCJ, fiind reglementată o procedură diferită de celelalte funcții de conducere”.
CSM a arătat însă că „promovarea în funcții de execuție, conform articolelor 43 – 45 din Legea nr. 303/2004, se poate realiza numai prin concurs, organizat la nivel național, la parchetele imediat superioare, cu respectarea condițiilor imperative prevăzute de lege. (…) Promovarea în funcții de execuție și obținerea unui grad profesional superior cu caracter permanent reprezintă un drept câștigat cu caracter definitiv în evoluția carierei profesionale a unui magistrat, spre deosebire de numirea într-o funcție de conducere, care este temporară”, arată CSM.
Mai mult, în actul citat, se arată că „numirea procurorilor în funcții de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau DNA nu trebuie confundată cu promovarea acestora la unitățile de parchet respective, întrucât legea face distincție între noțiunile de promovare și numire. (…) De asemenea, nu există nicio dispoziție derogatorie de promovare în funcții de execuție pentru cei care au funcții de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
Alte nume grele, înaintate în grad în aceeași manieră
Interesant este că însăși Laura Codruța Kovesi a invocat, în argumentația prin care solicita, fără concurs, recunoașterea gradului profesional de procuror corespunzător PÎCCJ, mai multe astfel de hotărâri ale CSM din trecut, care au interpretat în maniera desființată ulterior tot de CSM, dar și de Înalta Curte, și prin care alte nume grele din parchete au obținut fără concurs aceste grade profesionale.
Pe lângă Marius Iacob și Gabriela Scutea, la care am făcut referire mai sus, există alte câteva decizii. Spre exemplu, fostul procuror general interimar al României Bogdan Licu (FOTO) a primit recunoașterea gradului profesional fără concurs, prin Hotărârea CSM 1108/2013. Celebra procuroare Camelia Sutiman a obținut gradul fără concurs, prin Hotărârea CSM 293/2015. În aceeași situație se află Gheorghe Coșneanu, procuror militar șef al Secției de Urmărire Penală a PÎCCJ – Secția Parchetelor Militare, dar și Marian Lazăr, procuror militar al Compartimentului de Documente Clasificate al PÎCCJ – Secția Parchetelor Militare.
În 2018, CSM atrăgea atenția că toate aceste exemple anterioare nu pot fundamenta legal o soluție de admitere a unei cereri a lui Kovesi de recunoaștere, fără concurs, a gradului profesional aferent Parchetului General. „Această practică anterioară a fost reconsiderată de Plenul CSM și de instanțele de contencios administrativ, reținându-se că promovarea în grad profesional a judecătorilor și procurorilor trebuie să se realizeze exclusiv prin parcurgerea procedurilor legale de concurs”, se arată în această hotărâre a CSM, confirmată, definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție.
De altfel, această practică abuzivă de acordare a gradelor profesionale fără concurs a încetat. Există în acest sens, Hotărârea CSM 1354/2015, unde Consiliul a respins o cerere similară formulată de un alt procuror celebru, Iuliana Bendeac, în calitate de procuror șef al Serviciului Registratură Generală de la PÎCCJ. Iar prin Hotărârea nr. 325/2018 a fost respinsă aceeași cerere formulată de Stelea Covei, procuror militar șef al Serviciului de Urmărire Penală și Judiciar al PÎCCJ – Secția Parchetelor Militare.