Jurnalul.ro Cultură Teatru IERI, UN PAS PENTRU MÂINE. 165 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

IERI, UN PAS PENTRU MÂINE. 165 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

de Magdalena Popa Buluc    |   

Profilul de astăzi al țării este posibil doar pentru că acum 165 de ani, Moldova și Țara Românească s-au ridicat și au spus lumii că sub soare există o singură țară și un singur popor al românilor. În 24 ianuarie 2024 se împlinesc, deci, 165 de ani de când acest ideal poartă numele România. Se împlinesc 165 de ani de când, într-un exercițiu excepțional de solidaritate și de maturitate politică, elitele celor două țări românești, respectând voința poporului, exprimată anterior în Divanurile ad-hoc, l-au ales domn al țării pe colonelul pașoptist Alexandru Ioan Cuza – în 5 ianuarie 1859 la Iași și în 24 ianuarie – la București, înfăptuind primul pas al unirii. Momentul 1859 a dat speranță și viziune și românilor de dincolo de Carpați, speranță împlinită aproape șase decenii mai târziu, la Alba-Iulia.

Teatrul Național din Timișoara aniversează acest moment major al istoriei României luni, 22 ianuarie, de la ora 18, la Sala 2 – foaier, prin spectacolul IERI, UN PAS PENTRU MÂINE. 165 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE, susținut de binecunoscuții actori ai Teatrului Național, Claudia Ieremia și Ion Rizea. Celor doi artiști li se alătură studenții Eva Ruscu (soprană), Nicoleta Hrin (soprană) și Radu Văran (bariton), studenți ai secției de canto a Facultății de Muzică și Teatru, acompaniați la pian de Silviana-Ana Cîrdu. Coordonatorii acestui proiect sunt Ada Hausvater, conf. univ. dr. Ștefan Ignat și lector univ. dr. Silviana-Ana Cîrdu.

Firescul, normalitatea acestui gest de reverență față de un fragment definitoriu al istoriei naționale reprezintă, în fond, moștenirea civilizatorie pe termen foarte lung pe care l-au lăsat viitorului acest moment unic și cel care i-a fost chip și braț, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, uriaș creator al istoriei țării noastre. Într-un gest de recuperare necesară, mica, afectuoasa lecție de istorie a spectacolului reflectă drumurile deschise de Cuza în scurta lui domnie pentru crearea unui stat modern, civilizat, european. Totodată, entuziasmul se alătură recunoștinței pentru viziunea formatoare de țară, de națiune, pentru spiritul care i-a animat pe artizanii Unirii Principatelor de la Iași și de la București – fie că este vorba despre Mihail Kogălniceanu, despre Ion Brătianu sau despre Dimitrie Ghica – redescoperite în fragmente din alocuțiunile Adunării Elective a Moldovei din 5 ianuarie 1859 și din cea a Țării Românești, din 24 ianuarie 1859. Cuvintele istorice care au împins noua țară, România, către viitorul său sunt punctate de universul sonor al contemporanului acestui moment istoric, Eduard Caudella, precum și de cel al marelui George Enescu, de cel al compozitorului și folcloristului bănățean Tiberiu Brediceanu, cel al interpretului, compozitorului și dirijorului Gheorghe Dima, unul dintre fondatorii școlii muzicale de expresie românească sau cel al pianistului, compozitorului și analistului muzical Alfred Alessandrescu.

 

 

 

 

Subiecte în articol: teatrul national din timisoara
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri