Preşedintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat miercuri că nu va admite ca actualul parlament să modifice art.13 al Constituţiei pentru a înlocui "limba moldovenească" cu "limba română", anunţând că a şi început negocieri pentru a bloca această iniţiativă, relatează miercuri publicaţia Ziarul Naţional din Chişinău în pagina sa electronică.
"Partidul Socialiştilor are 24 mandate în parlament. Vom găsi încă 11 pentru a preveni modificarea Constituţiei", a indicat Dodon într-un mesaj postat pe o reţea de socializare.
În opinia sa, va fi dificil de găsit 67 de voturi în parlament pentru modificarea Constituţiei în vederea schimbării denumirii limbii de stat. "Chiar dacă se vor găsi atâţia trădători (67), atunci eu voi avea posibilitatea să blochez de două ori această modificare. Sigur că mă voi folosi de aceste două încercări. Voi extinde procesul de modificare a Constituţiei minimum cu un an şi jumătate. Dacă majoritatea parlamentară va insista şi din nou va recurge la folosirea mijloacelor de presiune asupra preşedintelui, atunci voi ridica tot poporul moldovenesc în apărarea limbii noastre şi a mândriei noastre. Nu-i sfătuiesc să meargă pe această cale", avertizează el.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a dat marţi aviz pozitiv unui proiect de amendare a Legii Supreme pentru schimbarea denumirii limbii oficiale din "moldovenească" în "română". Iniţiatorul proiectului de lege, liberal-democratul Tudor Deliu, a salutat decizia magistraţilor, afirmând că această decizie reprezintă un "prim pas spre restabilirea adevărului istoric".
Pentru ca articolul 13 din Constituţie să fie modificat, este nevoie ca 67 de deputaţi să susţină această iniţiativă în parlament. "Puţin probabil, având în vedere că majoritatea parlamentară este una pestriţă, având în componenţa sa inclusiv foşti comunişti care, în cariera lor politică, au blamat limba română", consideră reporterul Deutsche Welle la Chişinău.
Potrivit Radio Chişinău, deocamdată nu este clară situaţia în interiorul Partidului Democrat, aflat la guvernare. Câţiva deputaţi ai acestuia au semnat proiectul de modificare a Constituţiei, în timp ce unii colegi ai lor optează pentru menţinerea limbii moldoveneşti în Legea supremă.
Problema denumirii oficiale a limbii de stat în Republica Moldova creează dispute în societatea moldoveană de mai bine de două decenii. În Declaraţia de independenţă din 27 august 1991 este statuată limba română ca limbă de stat. Totuşi, în Constituţia adoptata în 1994, în contextul unei majorităţi parlamentare filoruse, se menţionează că limba de stat este aşa-numita "limbă moldovenească".