Inițiatorii legii sunt supărați că participanții la aceste evenimente fie nu știu imnul, fie îl știu greșit și, pentru a preîntâmpina acest neajuns, au decis ca textul să fie pus la dispoziție, prin puterea unui act normativ. Și mai halucinantă este poziția Consiliului Economic și Social, care critică, în avizul favorabil dat, „risipa resurselor naturale” determinată de tipărirea textelor, sugerând ca strofele să fie doar proiectate pe dispozitive electronice. Guvernul, care a găsit numai hibe în textul propunerii legislative, a concluzionat că, totuși, susține adoptarea acestei legi.
Proiectul de lege îi are ca inițiatori pe parlamentarii PSD Bogdan Matei (FOTO), Daniela Oteșanu, Eugen Neață și Ștefan Ovidiu Popa, care, în expunerea de motive, arată că „realitatea cotidiană a demonstrat că interpretarea vocală a imnului național ridică anumite dificultăți generate de necunoașterea ori cunoașterea incompletă, trunchiată sau aproximativă a textului imnului național de către participanții la acele evenimente unde, în mod obligatoriu, se impune intonarea imnului”. Iar prin inițiativa legislativă propusă, aceștia doresc „facilitarea însușirii versurilor imnului de către un număr cât mai mare de cetățeni români, dându-se, astfel, eficiență prevederilor constituționale care îi conferă caracter de simbol național”.
Din același document mai aflăm că „pentru a crea posibilitatea participanților de a intona imnul național, se propune introducerea obligativității distribuirii, alături de titlurile de acces la respectivele evenimente (după caz, bilete/tichete de intrare, legitimații de acces ori invitații), a unor fluturași sau flyere pe care vor fi tipărite primele patru strofe ce conțin varianta prescurtată a imnului național”.
Se instituie și amenzi
În textul legii propuse se introduce, la articolul 10 din Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliului cu stema României, o nouă formă a literei „a”, în care este obligatorie intonarea imnului național „la festivitățile și ceremoniile naționale, cu ocazia Zilei imnului și la evenimentele oficiale cu caracter național”. De asemenea, inițiatorii introduc obligativitatea tipăririi primelor patru strofe ale imnului sau proiectarea acestora pe ecrane „instalate în acest scop” și cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guverne, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organe internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee, cu ocazia desfășurării competițiilor sportive pe stadioane și pe alte baze sportive, precum și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale sau al secțiilor de votare.
De asemenea, nerespectarea de către organizatorii respectivelor evenimente a acestei obligații urmează să constituie contravenție și să fie sancționată cu amendă cuprinsă între 2.500 și 5.000 de lei.
Observație de tip progresist, de la CES
Această formă a legii propuse a fost trimisă, pentru avizele consultative, la Consiliul Legislativ și la Consiliul Economic și Social (CES). În avizul favorabil, CES își exprimă o nemulțumire „progresistă”.
Mai exact, se arată că „imprimarea versurilor imnului național pe suport de hârtie reprezintă o măsură nesustenabilă, în dezacord cu dezideratul diminuării cantității deșeurilor produse și ar genera costuri nejustificate pentru instituții sau pentru organizatori, care ar fi reflectate în prețul biletelor”. Consiliul susține că „este suficientă redarea versurilor prin mijloace electronice și proiectarea lor pe ecrane”.
Executivul nu prea este de acord cu textul propus, dar susține adoptarea lui
Și mai interesantă este poziția Guvernului condus de Nicolae Ciucă, interpelat să înainteze un punct de vedere în legătură cu acest proiect de lege. Executivul susține, în documentul transmis Parlamentului, că intonarea imnului național nu este o obligație pentru toți participanții la aceste evenimente, exemplificând că această obligație nu poate fi impusă, spre exemplu, participanților străini.
Apoi, se mai arată că la aceste evenimente, de regulă, nu se folosesc bilete, tichete sau fluturași, iar invitațiile la ceremoniile oficiale se fac prin intermediul unor scrisori oficiale sau al unor invitații formale. De asemennea, Guvernul mai arată că există unele neconcordanțe în proiectul de lege, însă, cu toate acestea, „având în vedere considerațiile menționate, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative”.
Legea a trecut tacit de Senat, în data de 6 februarie, ca urmare a depășirii termenului de adoptare prevăzut de articolul 75 din Constituție și în prezent se află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional. Comisia pentru Administrație și Comisia Juridică trebuie să depună raportul final până pe data de 1 martie 2023.