Inteligența artificială, adoptată cu orice preț. Cum ajung firmele să cheltuie mai mult și să obțină rezultate mai slabe
Inteligența artificială este prezentată drept soluția care va transforma radical modul în care lucrăm. Tot mai multe companii investesc în instrumente bazate pe AI și cer angajaților să le utilizeze zilnic. Cu toate acestea, în spatele entuziasmului există o realitate mai puțin discutată: lipsa unei strategii clare, confuzia la nivelul conducerii și rezistența angajaților pot transforma investițiile în eșecuri costisitoare, potrivit unei analize BBC.
Presiunea de a adopta AI, chiar și atunci când nu este cea mai bună soluție
Malcolm, un inginer specializat în inteligență artificială care a lucrat pentru o companie de analiză a datelor, a trăit pe propria piele această situație. Conducerea firmei își dorea să utilizeze inteligența artificială generativă pentru a clasifica baza de date a clienților în diferite categorii și profiluri.
Specialistul a recomandat o altă abordare. În opinia sa, un model clasic de machine learning ar fi fost mult mai potrivit pentru această sarcină. Acesta ar fi oferit rezultate consistente, repetabile și, în plus, ar fi costat considerabil mai puțin.
Recomandarea sa nu a fost însă urmată.
Conducerea a ales în continuare soluția bazată pe AI generativă, chiar dacă aceasta era mai scumpă și mai puțin precisă. Motivul principal nu era performanța, ci posibilitatea de a transmite un mesaj clar către piață și investitori: compania adoptă inteligența artificială.
Acest exemplu ilustrează una dintre cele mai mari probleme ale actualului val de transformare digitală. În multe organizații, dorința de a fi asociate cu tehnologia momentului depășește analiza pragmatică a beneficiilor reale.
Tot mai multe companii monitorizează utilizarea AI de către angajați
Tendința nu se limitează la câteva firme izolate. Marile companii de consultanță au început deja să introducă obiective concrete legate de utilizarea inteligenței artificiale.
Potrivit informațiilor apărute în acest an, gigantul Accenture le-a transmis angajaților că promovările către pozițiile de top vor depinde inclusiv de utilizarea regulată a instrumentelor AI dezvoltate intern. Mai mult, compania monitorizează nivelul de utilizare al platformei sale de inteligență artificială.
La rândul său, KPMG a dezvoltat un sistem de monitorizare destinat angajaților din Statele Unite. Acesta urmărește dacă personalul atinge un prag de utilizare de 75% pentru instrumentele AI puse la dispoziție de companie.
Reprezentanții firmei susțin că măsura face parte dintr-un proces mai amplu menit să ajute angajații să avanseze în ceea ce privește maturitatea digitală și competențele legate de inteligența artificială.
Angajații sunt deschiși către AI, dar nu au încredere în modul în care este implementată
În paralel cu aceste inițiative, apar tot mai multe semnale că angajații nu sunt convinși că managementul știe exact cum să gestioneze transformarea.
Un studiu realizat în rândul funcționarilor publici a arătat că majoritatea acestora sunt deschiși utilizării inteligenței artificiale pentru creșterea productivității. Cu toate acestea, există îngrijorări serioase privind modul în care tehnologia este implementată.
Mai puțin de o treime dintre participanți au declarat că au fost consultați în procesul de introducere a AI la locul de muncă. Pentru mulți angajați, schimbarea pare să fie impusă de sus în jos, fără dialog și fără explicații clare privind beneficiile și obiectivele urmărite.
Experții avertizează că o astfel de abordare poate reduce semnificativ șansele de succes ale proiectelor de transformare digitală.
Confuzia din conducere poate compromite investițiile
Dan Boyles, directorul general al companiei de consultanță Hello AI Collective, spune că una dintre cele mai mari probleme apare chiar la nivelul conducerii.
În timpul unei colaborări cu o companie din industria petrolului și gazelor, acesta a adresat o întrebare simplă echipei executive: care este motivul pentru care organizația dorește să implementeze inteligența artificială?
Răspunsurile au fost complet diferite.
Directorul general considera că firma trebuie să țină pasul cu concurența. Directorul de vânzări urmărea creșterea veniturilor. Echipa de marketing își dorea să reducă dependența de colaboratorii externi.
Faptul că liderii nu aveau o viziune comună a reprezentat un semnal de alarmă.
Atunci când obiectivele nu sunt clar definite, investițiile în AI riscă să nu producă rezultatele așteptate, indiferent cât de avansată este tehnologia utilizată.
Rentabilitatea promisă de AI nu apare întotdeauna
Un consultant senior dintr-o mare firmă internațională de consultanță susține că numeroase organizații se confruntă cu aceeași problemă.
Potrivit acestuia, multe companii nu reușesc să obțină rentabilitatea investițiilor pe care o anticipau atunci când au adoptat inteligența artificială.
De asemenea, angajații nu se implică întotdeauna în utilizarea noilor instrumente.
În compania sa, toți angajații au acces la două platforme AI de bază, iar cei care au nevoie de funcționalități suplimentare pot solicita instrumente specializate, inclusiv pentru dezvoltare software și programare.
Cu toate acestea, simpla disponibilitate a tehnologiei nu garantează succesul.
Diferențele dintre angajați influențează adoptarea AI
Specialiștii atrag atenția că implementarea inteligenței artificiale trebuie să țină cont și de factorul uman.
Nivelul de încredere în utilizarea noilor tehnologii diferă de la o generație la alta. Există și diferențe legate de experiența profesională, pregătirea tehnică sau mediul în care angajații și-au desfășurat activitatea până acum.
Din acest motiv, tot mai multe organizații introduc programe obligatorii de instruire înainte de a permite accesul la anumite instrumente AI.
Aceste cursuri includ aspecte legate de etică, riscuri privind discriminarea algoritmică, protecția datelor și limitările modelelor de inteligență artificială.
Participanții sunt informați inclusiv despre fenomenul de „halucinație” al AI, situație în care sistemele generează informații false prezentate drept reale.
Cultura organizațională decide succesul sau eșecul
Potrivit Caroline Rawlinson, director executiv al companiei Culture Amp, cultura organizațională este elementul care poate determina succesul sau eșecul unui proiect AI.
Datele colectate de companie arată că nouă din zece profesioniști din domeniul resurselor umane intenționează să crească utilizarea inteligenței artificiale generative. Cu toate acestea, aproximativ o treime dintre respondenți spun că în organizațiile lor nu există încă o persoană responsabilă de strategia AI.
În opinia sa, tehnologia nu poate rezolva probleme structurale existente în interiorul unei companii.
Dacă o organizație funcționează într-un climat fragmentat, lipsit de colaborare sau bazat pe teamă, introducerea inteligenței artificiale nu va face decât să amplifice dificultățile deja existente.
În cel mai bun caz, implementarea va fi lentă și ineficientă. În cel mai rău caz, investițiile se vor transforma într-un proiect costisitor fără rezultate concrete.
Secretul unei implementări reușite: obiective clare înainte de tehnologie
În cazul companiei petroliere consultate de Dan Boyles, momentul decisiv a venit atunci când președintele organizației și-a exprimat obiectivul real.
Acesta a explicat că dorește să crească profitul operațional deoarece intenționează să vândă compania în următorii ani.
Abia după clarificarea acestui scop, consultanții au putut analiza procesele fiecărui departament, identifica blocajele și stabili unde inteligența artificială putea genera beneficii reale.
Lecția este una simplă, dar esențială. Inteligența artificială nu reprezintă o strategie în sine. Ea este doar un instrument. Fără obiective clare, fără consultarea angajaților și fără o direcție comună la nivelul conducerii, chiar și cele mai sofisticate soluții AI riscă să devină investiții spectaculoase pe hârtie, dar dezamăgitoare în practică.