În SUA, angajaţii au demisionat în număr record pentru a accepta oferte de muncă mai bune în altă parte. În Marea Britanie, angajatorii acordă bonusuri pentru acoperirea creşterii costului vieţii. În zona euro, este posibil ca negocierile cu sindicatele să ducă la o întârziere a creşterii salariilor.
Pentru factorii de decizie monetară, această forţă a pieţei muncii complică eforturile de a aduce sub control inflaţia, care a crescut vertiginos pe fondul creşterii preţurilor globale la alimente şi energie. Ei îşi fac griji că presiunile preţurilor – acum la cel mai înalt nivel din ultimele decenii – se vor înrădăcina dacă angajaţii cer creşteri salariale pentru a egala scumpirea traiului, adică pentru a atenua afectele inflaţiei, determinând companiile să majoreze preţurile pentru a reflecta majorarea costurilor salariale.
În Polonia, când Przemyslaw Gacek şi-a înfiinţat firma de recrutare, el putea vedea cozi uriaşe în faţa biroului principal din Varşovia pentru beneficii de şomaj. După două decenii, şomajul a scăzut de la 20% la doar 3%, iar angajaţii polonezi stau la coadă la biroul lui pentru a cere creşterea salariilor.
„Vedem tot mai mulţi polonezi ducându-se să discute cu şefii pentru a cere o creştere a salariului şi, dacă nu o primesc, încep să se uite în jur”, a spus Gacek, directorul executiv al Grupa Pracuj, care are cea mai mare platformă online poloneză de recrutare de personal.
La Varşovia, temerile legate de o astfel de spirală salariu-preţ au devenit deja realitate. Cu companiile din toate sectoarele având probleme în a găsi angajaţi, salariile medii au crescut cu 13,5% în mai, în ritm anualizat, ritm care aproape că egalează rata inflaţiei galopante, de 15,6% în iunie - cel mai ridicat nivel din un sfert de secol. Banca centrală a majorat rapid ratele dobânzilor, iar joi şi-a ridicat rata de referinţă cu 50 de puncte de bază, la 6,5%, de la aproape zero în toamnă. Banca centrală se aşteaptă ca inflaţia să rămână la două cifre până în 2023.
(sursa: Mediafax)