În Uniunea Europeană au intrat anul acesta mai mulţi migranţi din Afganistan decât din Siria. De la începutul anului 2019, aproape 17.000 de afgani au traversat Marea Egee către UE, arată datele Frontex, agenţia europeană pentru securitatea frontierelor. Circa jumătate din ei locuiau în Iran înainte de a încerca să treacă prin Turcia în UE, a declarat un înalt oficial european. Unii afgani sunt născuţi în Iran.
Aceștia au ajuns cei mai numeroşi migranţi ilegali, mulţi dintre ei vin din Iran, mai ales din cauza dificultăţilor provocate de sancţiunile SUA. UE s-ar putea confrunta şi cu un nou val de azilanţi din Siria, în urma ofensivei Turciei, arată agenţia. Oficialii europeni spun însă că afganii sunt problema cea mai actuală, inclusiv în insulele greceşti, unde ajung mulţi dintre ei.
Situaţia economică în Iran s-a înrăutăţit considerabil din cauza politicii americane. Preşedintele Donald Trump a reintrodus anul trecut sancţiunile împotriva Teheranului, pentru a convinge autorităţile Republicii Islamice să renunţe la programul nuclear. În acelaşi timp, riscurile din Afganistan rămân ridicate, talibanii au ajuns să controleze cele mai întinse teritorii de când au fost răsturnaţi de la putere de coaliţia condusă de Statele Unite, acum aproape două decenii.
În Iran trăiesc în prezent, potrivit oficialilor din Afganistan, circa două milioane de afgani. Alţi 800.000 au plecat din Iran anul trecut, conform datelor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. În 2018, doar 12.000 au intrat ilegal în UE, cei mai mulţi prin insule din Grecia, unde autorităţile au dificultăţi în asigurarea adăposturilor. Organizaţia caritabilă Oxfam arată că în lagărul de refugiaţi Moria din insula Lesbos, proiectat pentru o capacitate de 3.100 de oameni, sunt înghesuiţi acum peste 13.000 de bărbaţi, femei şi copii.
Oficialii europeni insistă că situaţia poate fi ţinută sub control şi nu este nici pe departe la fel de gravă ca în 2015, când în UE au ajuns peste un milion de migranţi, din care 25% din Afganistan, provocând cea mai mare criză a migraţiei din Europa postbelică.
Un oficial apreciază însă că sunt din nou motive de îngrijorare privind insulele greceşti. Săptămâna trecută, ministrul german de interne Horst Seehofer a avertizat că există pericolul repetării haosului din 2015 dacă statele membre ale Uniunii nu adoptă o politică comună privind migraţia.
În total, în UE au ajuns în primele nouă luni din acest an, circa 80.000 de migranţi. Numărul celor proveniţi din Siria a scăzut la 10.000, faţă de peste o jumătate de milion în 2015, însă exodul sirienilor se reia, iar tendinţa descrescătoare de după maximul migraţiei, înregistrat acum patru ani, s-ar putea inversa. Doar în ultima săptămână, după ce Turcia a lansat ofensiva împotriva forţelor kurde din nordul Siriei, peste 130.000 de oameni şi-au părăsit locuinţele din regiunile atacate, conform estimărilor ONU.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că va trimite în Europa peste trei milioane de sirieni refugiaţi în ţara sa, dacă UE se opune intervenţiei în Siria.