Mașinile care vor circula pe șoselele din UE vor fi mai sigure atât pentru șoferi, cât și pentru pietoni și bicicliști. Datorită Regulamentului general de siguranță al UE, multe sisteme de siguranță sunt deja obligatorii pentru toate autoturismele și autoutilitarele nou înmatriculate din 2024, dar de săptămâna trecută au intrat în vigoare noi cerințe de siguranță și mai avansate.
Obiectivul pe termen lung al Comisiei Europene este de a se apropia cât mai mult posibil de zero decese în transportul rutier până în 2050, obiectiv pe care îl numește Viziunea Zero. Pentru cumpărători, noile tehnologii vin și cu un cost. Mașinile devin mai sigure, dar și mai scumpe.
Autoturismele și autoutilitarele fabricate începând cu data de 7 iulie vor trebui să fie echipate cu sisteme avansate de asistență pentru șofer. Principalele completări sunt o frână de urgență avansată care detectează pietonii și bicicliștii și un sistem de avertizare privind distragerea atenției șoferului.
Regulile impun, de asemenea, o vizibilitate mai bună, noi teste pentru anvelopele uzate pentru a asigura performanțe mai sigure și o suprafață mai mare de sticlă securizată pentru a proteja persoanele care circulă pe jos.
Producătorii au avut mai mult timp pentru a dezvolta aceste caracteristici mai solicitante din punct de vedere tehnic, motiv pentru care legislația a fost implementată în mai multe faze.
Șoferii vor fi supravegheați de o cameră de bord
Camera orientată spre cabină este elementul cel mai controversat, salutat de cercetătorii în domeniul siguranței, dar privit cu prudență de avocații pentru confidențialitate. Aceasta va urmări privirea și poziția capului și va avertiza șoferul dacă atenția acestuia se abate de la drum prea mult timp.
Cercetătorii în domeniul siguranței văd o valoare clară, deoarece neatenția este o cauză majoră a accidentelor, iar un impuls în timp real le poate preveni.
Susținătorii confidențialității sunt mai precauți cu privire la camerele video din cabină care funcționează permanent.
Sistemul folosește camere cu infraroșu îndreptate spre șofer pentru a analiza comportamentul, urmărind mișcarea ochilor, clipitul, locul în care privește șoferul, și chiar căscatul, pentru a observa când atenția sa deviază de la drum. Intenția de a prinde șoferii somnoroși sau distrași este cu adevărat utilă, iar distragerea atenției joacă un rol într-o parte semnificativă a accidentelor mortale.
Prețuri mai mari și supraveghere nonstop
Mașinile construite după data de 7 iulie, fără kit, nu pot fi înmatriculate în UE. Reacțiile negative din online s-au concentrat pe două lucruri: costul, cumpărătorii fiind frustrați de faptul că tot mai multe tehnologii obligatorii cresc prețurile deja mari ale mașinilor noi, și supravegherea, șoferii fiind neliniștiți de faptul că sunt monitorizați nonstop.
UE invocă argumentul siguranței, menționând că alcoolul este implicat în aproximativ un sfert din accidentele mortale europene, iar viteza excesivă - în aproximativ 30%. De asemenea, condusul distras, cauzat în mare parte de utilizarea telefoanelor mobile, reprezintă între 2% și 10% din accidentele mortale din Europa.
România: 11 accidente rutiere grave zilnic
În 2025 la nivelul Europei și-au pierdut viața în urma accidentelor rutiere 19.400 de persoane. Numărul a reprezentat o scădere cu 3% față de 2024, ceea ce înseamnă că pe drumurile europene au murit cu 580 de persoane mai puțin. România a continuat să aibă una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității din UE - 68 de decese la un milion de locuitori, în scădere față de anul 2024, când s-au înregistrat 78 de decese, alături de Bulgaria (71 de decese) și Croația (67 de decese). Datele Poliției Rutiere arată că în țara noastră au loc zilnic 11 accidente rutiere grave. La nivelul anului trecut, principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave au fost în țara noastră reprezentate de traversarea neregulamentară a pietonilor - 16%, neadaptarea vitezei la condițiile de drum - 15% și neacordarea priorității vehiculelor - 9,5%.
„În 2025, în România, 1.293 de oameni și-au pierdut viața în accidente rutiere. Alți 3.125 au fost răniți grav. Iar țara noastră rămâne, în continuare, pe primele locuri în UE la mortalitate rutieră. Există și vești bune: raportat la 2024, am avut o scădere de aproape 13% a deceselor din accidente și pare că ne aflăm pe drumul cel bun pentru a îndeplini obiectivul de a reduce la jumătate numărul deceselor rutiere până în 2030. Acestea sunt vești bune. Dar nu sunt suficiente - pentru că, în spatele fiecărei cifre, este un om. Și atât timp cât suntem pe primul loc în Europa la acest capitol, nu putem vorbi despre succes - putem vorbi doar despre o direcție care trebuie accelerată”, Alexandru CIUNCAN, președintele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR)
Avem un pact național pentru siguranța rutieră
În luna mai a acestui an a fost semnat în România Pactul Național pentru Siguranță Rutieră, la el aderând 60 de reprezentanți ai autorităților publice, companii și ONG-uri. Documentul este dedicat asumării unor direcții strategice pentru reducerea numărului de victime în trafic. De asemenea, cu această ocazie a fost lansată și Carta Albă a Siguranței Rutiere, un document strategic care include cele mai bune practici, scenarii și obiective pentru viitor.


