„În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a gestionat 18.654 de cauze, a înregistrat 12.586 de cauze nou-intrate și a soluționat 14.234 de dosare, reducând stocul cu 25 %, cel mai clar semn al unei tendințe de eficientizare a activității instanței supreme”, transmite ÎCCJ.
Potrivit datelor oficiale, numărul participărilor judecătorilor în completurile pentru hotărâri prealabile a ajuns la 11.794 într-un singur an. Raportat la un complet format din 19 judecători, acest volum înseamnă, în medie, aproximativ 3 hotărâri penale pe zi pentru fiecare magistrat.
Presiunea este cu atât mai relevantă cu cât Secția penală concentrează aproximativ 50% din complexitatea totală a cauzelor analizate la nivelul instanței supreme, ceea ce indică nu doar volum, ci și un grad ridicat de dificultate.
„În anul 2025, distribuția complexității totale a cauzelor arată că Secția penală a concentrat aproximativ 50% din complexitatea totală a activității, în timp ce Secția de contencios administrativ și fiscal a concentrat aproximativ 26%, iar fiecare dintre secțiile civile aproximativ 10%”, se arată în bilanțul oficial, care subliniază că distribuția complexității relevă o încărcătură disproporționată în zona penală .
În acest context, rolul instanței în unificarea practicii judiciare devine esențial, însă vine la pachet cu un efort profesional constant și intens, greu de comparat cu alte sisteme judiciare europene.