Inițiatorii propunerii susțin că o zi liberă în plus ar avea efecte economice pozitive, precum stimularea turismului și a sectorului HoReCa, însă ar reprezenta și o recompensare a efortului angajaților, permițându-le acestora să petreacă mai mult timp cu familia.
Propunerea legislativă - inițiată de deputații PNL Alexandru Muraru, liderul organizației județene Iași, și Gigel Știrbu, fost ministru al Culturii, și semnată, în total, de 14 parlamentari liberali - a fost pusă pe masa senatorilor chiar înainte de minivacanța prilejuită de sărbătorile pascale și vizează modificarea Legii 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României şi pentru completarea Codului muncii (Legea nr. 53/2003).
În forma actuală, Legea nr. 189/2021 consacră data de 10 mai ca sărbătoare națională, însă precizează explicit că aceasta rămâne zi lucrătoare. Inițiativa aflată acum în dezbatere parlamentară schimbă această prevedere, ceea ce ar plasa data respectivă alături de celelalte zile nelucrătoare recunoscute oficial.
În primul rând, se schimbă chiar formularea actului normativ. Astfel, potrivit inițiatorilor, titlul devine:
„Legea nr. 189/2021 privind declararea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României”.
Totodată, articolul 1 din această lege este reformulat:
„Se declară ziua de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională”, conform documentului.
Inițiatorii argumentează propunerea prin faptul că data de 10 mai are o semnificație istorică majoră. Această zi „se încadrează în noțiunea de sărbătoare legală, atât în sens juridic, cât și în sens comun”, subliniază aceștia în expunerea de motive.
A doua modificare, cu impact direct pentru angajați, vizează Codul muncii. Mai exact, articolul 139 alineatul (1) - care stabilește faptul că zile în care nu se lucrează pot fi numai zilele de sărbătoare legală, cum ar fi aniversarea unui eveniment istoric național, o sărbătoare religioasă sau zile cu o semnificație deosebită, celebrate în mai multe țări.
Astfel, în lista actualizată a liberelor legale, apare și data de „10 mai”:
„Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
- 1 și 2 ianuarie;
- 6 ianuarie - Botezul Domnului - Boboteaza;
- 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul;
- 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române;
- Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;
- prima și a doua zi de Paști;
- 1 mai;
- 10 mai;
- 1 iunie;
- prima și a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
- 1 decembrie;
- prima și a doua zi de Crăciun;
- două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora”, stipulează proiectul de lege.
Dacă inițiativa legislativă propusă de doi deputați liberali va fi adoptată, numărul sărbătorilor legale va ajunge la 18.
O dată cu triplă semnificație
Autorii proiectului explică tripla semnificație a datei: începutul domniei lui Carol I, proclamarea independenței în 1877 și transformarea României în regat.
„Ziua de 10 Mai este o dată fundamentală în istoria modernă a României, având o triplă semnificație regală și națională între 1866 și 1947: sosirea principelui Carol I în 1866, proclamarea independenței de stat în 1877 și încoronarea ca regat în 1881. A fost sărbătorită ca Ziua Națională, simbolizând independența și modernizarea țării.
Între 1866 și 1947, 10 Mai a fost celebrată drept Ziua Națională a României sau Ziua Regalității, simbolizând unitatea, independența și dinastia.
După venirea comuniștilor la putere, sărbătoarea a fost interzisă, fiind înlocuită de 23 August. Astăzi, 10 Mai este sărbătorită ca Ziua Regalității și Ziua Independenței Naționale, fiind o zi de celebrare a identității istorice și a monarhiei constituționale.
Semnificațiile multiple ale acestei zile (…) converg într-un reper istoric de prim rang, care merită pe deplin recunoaștere oficială la nivelul societății românești contemporane”, se arată în expunerea de motive.
Stimularea turismului și mai mult timp cu familia, printre justificări
Autorii propunerii legislative au ținut să menționeze că modificările aduse Codului Muncii, de-a lungul timpului, pentru a crește numărul de zile nelucrătoare, dar plătite, au avut la bază mai multe motivații, printre care și:
- recunoașterea unor evenimente istorice și consolidarea identității naționale: „zilele de 24 ianuarie, 10 mai, 1 decembrie, au rolul de a marca identitatea națională, valorile culturale și de a onora momente istorice de o importanță deosebită pentru România”;
- creșterea nivelului de conștientizare publică privind importanța independenței și a rolului instituțiilor care au contribuit la formarea României moderne;
Pe de altă parte, autorii proiectului aduc o serie de justificări care depășesc dimensiunea simbolică. Mai exact, aceștia susțin că o zi liberă în plus ar avea efecte economice pozitive, precum stimularea turismului și a sectorului HoReCa, dar și creșterea consumului intern: „acordarea unor zile libere salariaților este susținută explicit pentru a încuraja consumul în sectorul HoReCa, manifestările culturale, educative și turismul intern”.
Un alt argument ține de viața angajaților: „sărbătorile legale permit salariaților să petreacă timp cu familia, fiind necesar un echilibru între viața profesională și cea personală”.
În plus, inițiatorii descriu acordarea unei zile libere drept „o formă de justiție socială” și de recompensare a efortului angajaților.
În practică însă, fiecare zi liberă suplimentară înseamnă costuri pentru angajatori, în special în sectorul privat, unde productivitatea este direct legată de timpul de lucru.
„Impactul socioeconomic generat de adoptarea prezentei propuneri legislative este unul pozitiv pentru societatea românească, pentru mediul de afaceri, pentru agenții economici din domeniul HoReCa, având în vedere amploarea manifestărilor asociate sărbătoririi unei zile naționale de o mare importanță pentru istoria României și pentru promovarea valorilor spirituale și culturale ale societății românești”, susțin inițiatorii, care recunosc însă că propunerea lor „are implicații asupra bugetului de stat”.