Studiind însă declarațiile de avere pe care atât Băsescu, cât și Iohannis le-au completat anual, descoperim că „Petrov” menționează, atât în 2020, cât și în 2021, că a încasat o indemnizație mai mare decât a încasat Iohannis.
Potrivit Legii 406, din 10 iulie 2001, persoanele care au avut calitatea de șef al statului beneficiază, pe durata vieții, printre altele, de o indemnizație lunară în cuantum de 75 la sută din indemnizația acordată în timpul președintelui în exercițiu.
Ultima declarație de avere completată, la data de 14 iunie 2021, de Traian Băsescu, alias „Petrov” – unul dintre numele conspirative cu care a turnat la Securitate, arată că acesta a încasat, în anul fiscal anterior depunerii acestui document, o indemnizație de la Administrația Prezidențială în cuantum de 202.176 de lei pe an. În mod paradoxal, președintele Klaus Iohannis, care a completat, la rândul său, o declarație de avere în data de 6 iunie 2021, menționa că a încasat, în aceeași perioadă fiscală, o indemnizație de 178.391 de lei. Cu peste 36.000 de lei mai puțin decât Băsescu.
Aceeași situație se regăsește și în anul fiscal anterior. Băsescu depunea o declarație de avere, în calitate de europarlamentar, la data de 12 iunie 2020, în care preciza că a încasat indemnizație de fost președinte în cuantum tot de 202.176 de lei pe an. În timp ce Klaus Iohannis, în declarația de avere completată la data de 11 iunie 2020, menționa o indemnizație de președinte în funcție de 179.735 de lei.
75% mai mare ca 100%
Potrivit prevederilor legale, Traian Băsescu ar fi trebuit, raportat la sumele declarate de Klaus Iohannis în cele două declarații de avere, să încaseze în 2020 suma de 124.801,25 de lei, iar în 2021, suma de 133.793 de lei.
Mergând și mai în spate, Jurnalul a luat la mână toate declarațiile de avere pe care le-a completat, anual, începând cu 2017, președintele Klaus Iohannis, pentru a le putea compara cu cele completate de Traian Băsescu, devenit, la alegerile parlamentare din 2016, senator al României. Astfel, constatăm că, în iunie 2018, Iohannis preciza o indemnizație anuală încasată de 169.646 de lei, iar 75%, cât i s-ar fi cuvenit lui Băsescu, ar fi însemnat 127.234,5 lei. Ca senator, Băsescu a depus, la data de 14 iunie 2018, o declarație de avere în care menționează că a încasat o indemnizație de fost președinte în cuantum de 132.908 lei pe an.
Situația se repetă. La 3 iunie 2019, „Petrov” susținea că a încasat de la Cotroceni o indemnizație de 184.680 de lei. Klaus Iohannis preciza că a încasat, în aceeași perioadă fiscală, o indemnizație de 165.100 de lei. Practic, 75% din această sumă ar fi fost 123.825 de lei.
Milionar din bani publici
Iar aceasta nu este singura minune economică pe care a reușit să o realizeze Traian Băsescu. Tot din documente oficiale, aflăm că fostul președinte al României, timp de două mandate, dovedit, zilele trecute, că și-a turnat, pe vremea lui Ceaușescu, propriii colegi de la Institutul de Marină, la Securitate, face nu mai puțin de 1,5 milioane de lei pe an din bani publici.
Informația se regăsește în ultima sa declarație de avere, completată în calitatea lui de membru în Parlamentul European, din partea Partidului Mișcarea Populară. La data de 14 iunie 2021, Băsescu preciza că a încasat, de la Parlamentul European, o indemnizație aferentă în cuantum de 83.831 de euro (adică 460.262 de lei, la cursul valutar de anul trecut). La acești bani, se adaugă cei 202.176 de lei, la care am făcut referire anterior, reprezentând indemnizația de fost președinte, de care a beneficiat în baza prevederilor Legii nr. 406/2001.
Apoi, „Petrov” precizează că a realizat venituri din cupoane aferente titlurilor de stat și de trezorerie pe care le deține la diferite companii ale statului în valoare de 43.715 lei și 6.345 de dolari SUA, în total 72.267,5 lei. De asemenea, el a mai încasat 4.509,28 de lei ca dividende de la Romgaz SA.
Pe lângă acestea, Băsescu a mai încasat și pensia de la Casa Națională de Pensii, în cuantum de 69.920 de lei pe an, la care se adaugă 81.792 de euro (400.780,8 lei) pe an, reprezentând „diurna de deplasare și misiuni” de la Parlamentul European. Iar asta nu este totul. Băsescu a mai încasat, tot de la Parlamentul European suma de 54.756 de euro (268.304,4 lei) ca sumă forfetară. Și încă 10.000 de euro (49.000 de lei) card de credit Mastercard de la INK Bank Bruxelles.
Trăgând linie, constatăm că Traian Băsescu a realizat, în anul fiscal iunie 2020 – iunie 2021, venituri în cuantum de… 1.527.220 de lei, adică 311,677,6 euro. Lunar, i-au intrat în buzunare 127.268,3 lei, conform acestor calcule.
Casă, birou cu salariați, mașină și pază pe banii statului
Potrivit articolului 2, literele „a” și „c” din Legea 406/2001, Băsescu putea beneficia, ca fost președinte, și a beneficiat cu vârf și îndesat, de alte servicii și gratuități, pe banii instituțiilor statului. Mai exact, în toată perioada de la finalizarea celui de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni, a locuit, fără să plătească chirie, într-o vilă a RA-APPS, dar a folosit și un apartament, din centrul Capitalei, pe post de „cabinet de lucru”, tot gratuit. Din fondurile Administrației Prezidențiale.
La acest cabinet de lucru, a angajat un secretar și un consilier, ale căror salarii au fost asigurate tot din fondurile Administrației Prezidențiale.
Mai mult, Băsescu a beneficiat permanent de o mașină de la SPP, cu șofer, de pază a vilei de protocol și a biroului, dar și de gardă de corp personală, toate plătite din fondurile SPP.
Dispută pe modificarea legii. Președinții dovediți că au turnat nu ar mai avea dreptul la bonificații. Juriștii au păreri diferite
Vila din Gogol, dată de Ponta. Apartamentul din Eminescu, dat de Tudose. Plata pentru folosirea lor o facem noi
Odată cu decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, de acum două zile, prin care lui Traian Băsescu i-a fost respins recursul împotriva sentinței Curții de Apel București, din 2019, prin care a fost constatată calitatea sa de colaborator al Securității, ca poliție politică, lucrurile devin complicate pentru fostul președinte. În vara anului trecut, Parlamentul României a adoptat un proiect de lege, prin care Legea 406/2001, cea care acordă privilegii foștilor președinți, a fost modificată într-un punct-cheie. Dacă fostul președinte este dovedit colaborator la Securitate, își pierde aceste privilegii. Imediat, în lumea juridică au luat naștere două curente diametral opuse cu privire la faptul dacă aceste noi prevederi i se aplică și lui Petrov.
Faptul că Băsescu a fost turnător la Securitate este incontestabil, stabilit definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Chiar dacă Băsescu a anunțat că va face unele demersuri la CEDO, lucrurile nu mai pot fi schimbate în acest moment.
În data de 7 septembrie 2021, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a votat și adoptat Legea nr. 243/2021, pentru modificarea și completarea Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului.
Mai exact, alineatul al treilea al articolului 1 se modifică, în sensul că „nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnat definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.
Casa în care a locuit familia Roman…
Disputa juridică nu a întârziat să apară, în discuție fiind dacă lui Traian Băsescu îi sunt sau nu aplicabile prevederile noi, având în vedere principiul neretroactivității legii. Opinia de mijloc este aceea că Traian Băsescu nu își poate pierde privilegiile deja obținute, în sensul anulării drepturilor legale în care a intrat în posesie odată cu finalizarea mandatului la Palatul Cotroceni, ci de a se bucura de aceste drepturi după rămânerea definitivă a deciziei prin care s-a constatat calitatea sa de turnător la Securitate.
Practic, din acest punct de vedere, se înțelege că abia din acest moment Băsescu ar putea să fie lipsit de privilegiile respective.
Indemnizația de fost președinte ar putea să nu-i mai fie plătită. De asemenea, ar putea fi obligat să elibereze vila RA-APPS, din strada Gogol, nr. 2, din zona Herăstrău, pe care o utilizează ca reședință de protocol. Este vorba despre vila în care a locuit familia fostului premier al României Petre Roman.
… și apartamentul din „buricul” târgului
De asemenea, această decizie judecătorească definitivă ar putea conduce la anularea, de către Executiv, a unei hotărâri de Guvern adoptată de Cabinetul condus de Mihai Tudose, în 9 noiembrie 2017, prin care lui Traian Băsescu i-a fost pus la dispoziție, tot cu titlu gratuit, tot din fondurile lovcative ale RA-APPS, un apartament într-un bloc din strada Mihai Eminescu, din centrul Capitalei, cu suprafața de 64,19 metri pătrați, la care se adaugă o cameră de serviciu de 20 metri pătrați și o boxă la subsol, cu suprafața de 13 metri pătrați, pe care să îl folosească gratuit, pe întreaga durată a vieții.
Băsescu a cerut acest spațiu încă din 2015, din vremea Guvernului Ponta, acuzând Executivul că vila din Gogol nu are prevăzut spațiu de cabinet de lucru și nici garaj.
Doi avocați cunoscuți cred că „Petrov” va rămâne cu privilegiile
Avocata Eliza Ene Corbeanu, care l-a reprezentat pe Traian Băsescu în mai multe cauze, susține că modificările de anul trecut aduse Legii nr. 406/2001 privind privilegiile unui fost președinte de stat la încheierea mandatului nu îi sunt aplicabile și președintelui Traian Băsescu. „Traian Băsescu nu a săvârșit infracțiunea de fals în declarații (vezi latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, raportate la momentul pronunțării deciziei ÎCCJ). Traian Băsescu nu își va pierde mandatul de europarlamentar (la momentul depunerii candidaturii îndeplinea condițiile cerute de Legea 33/2007)”, precizează avocata, într-o postare pe contul său de socializare.
La rândul său, avocatul Adrian Toni Neacșu (FOTO) precizează că „Traian Băsescu sfârșește în mod lamentabil, o parte din istoria noastră postdecembristă arată acum și mai rău decât înainte”.
Cu toate acestea, în ce privește drepturile de care beneficiază ca fost președinte, modificările din 2021 la Legea 406/2001 nu sunt suficiente pentru a-i fi ridicate. „A fost modificat art. 1 alin 2 prevăzându-se că legea nu se aplică președintelui care și-a încetat mandatul printr-o condamnare definitivă sau care primește o hotărâre judecătorească prin care se constată că a fost lucrător sau colaborator al Securității. Aceste condiții trebuiau însă întrunite la data stabilirii drepturilor, iar nu ulterior. (…) Dacă cei care în 2021 au modificat legea s-au gândit la Traian Băsescu trebuiau să modifice și art 4. în mod corespunzător și să adauge acest caz de retragere a drepturilor acordate de plin drept, prin simpla ocupare a funcției de președinte al României”, adaugă Toni Neacșu.
Alți juriști consideră că Băsescu trebuie anchetat penal pentru fals
Există însă și opinii contrare, iar acestea vorbesc chiar de punerea sub acuzare penală a lui Traian Băsescu. Avocatul Gheorghe Piperea precizează că „«Petrov» urmează să răspundă penal pentru fals și uzurpare de calități oficiale, întrucât la toate candidaturile pe care și le-a depus din 2003 încoace a declarat că nu a colaborat cu Securitatea, ceea ce nu era adevărat”.
Surprinzător, judecătorul suspendat Cristi Dănileț este de părere că pentru ca cineva să candideze la Parlamentul European (cum este cazul lui Băsescu, în 2019), Legea nr. 33/2007 impune (…) ca la dosarul de înscriere să depună o declarație pe propria răspundere că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia. Art. 326 Codul penal stabilește că falsul în declarații este infracțiune pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă penală. Termenul de prescripție a răspunderii este de 5 ani de la data comiterii faptei”.
Avocatul Winzer Kristian este și mai tranșant, într-o postare pe Facebook, acesta precizează că „Traian Băsescu (PETROV) poate fi și trebuie cercetat penal! În contextul în care astăzi, prin decizie definitivă, instanța de judecată a confirmat calitatea sa de colaborator al Securității ca poliție politică, apreciez că Ministerul Public trebuie să se sesizeze din oficiu și inițieze (cu celeritate) o cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, vizând declararea necorespunzătoare a adevărului la momentul completării de către «Petrov» a declarațiilor de candidatură la alegerile pentru pentru Senat și Camera Deputaților (2016) și pentru Parlamentul European (2019), în cuprinsul cărora candidatul trebuia să specifice în mod clar dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securității... NU a intervenit prescripția răspunderii penale pentru aceste fapte”.