Controale superficiale ale Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSPMB), în privinţa infecţiilor nosocomiale, deficienţe în majoritatea spitalelor privind condiţiile igienicosanitare, sterilizare şi curăţenie/dezinfecţie, neconcordanţe legislative şi lipsa procedurilor se regăsesc printre neregulile grave sesizate de Corpul de Control al premierului, care a terminat verificările legate de felul în care s-a intervenit în urma incendiului de la Clubul bucureştean Colectiv.
Un raport publicat, ieri, de Corpul de Control al premierului, care prezintă concluziile verificărilor pe care inspectorii guvernamentali le-au făcut în perioada martie-septembrie 2016, confirmă, practic, faptul că infecţiile dobândite în spitale au reprezentat principala cauză care a dus la decesul unora dintre victimele incendiului din Colectiv, internate în mai multe unităţi medicale din Capitală, după producerea tragediei.
În perioada anterioară producerii tragediei din Colectiv, DSPMB “nu a prelevat probe pentru control microbiologic (teste sanitaţie, probe apă potabilă, probe alimente), în vederea evidenţierii infecţiilor nosocomiale, de la niciuna dintre cele 50 de unităţi sanitare cu paturi verificate, deşi au fost semnalate deficienţe în majoritatea spitalelor privind condiţiile igienico-sanitare, sterilizarea şi normele de curăţenie/dezinfecţie. De asemenea, anterior incendiului de la Clubul Colectiv, DSPMB nu a efectuat o evaluare/supraveghere a situaţiei infecţiilor nosocomiale în cadrul acţiunilor desfăşurate la spitalele verificate, aşa cum a realizat ulterior acestui eveniment”, se arată în raport.
Modificările legislative repetate se numără printre cauzele acţiunilor superficiale de control ale DSP: „Pe fondul modificărilor legislative din domeniul sănătăţii publice, precum şi a necorelării prevederilor conţinute în actele normative incidente, DSPMB a înregistrat, în perioada 2010-2016, o diminuare a activităţilor de evaluare, control şi participare/coordonare în asistenţa medicală de urgenţă, precum şi în asistenţa medicală în caz de calamităţi, epidemii, catastrofe şi alte situaţii deosebite”, se mai arată în document.
Una dintre neregulile descoperite de inspectorii guvernamentali la Ministerul Sănătății este că “Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (COSU), înființat ca structură funcțională în cadrul Ministerului Sănătăţii, își desfășoară activitatea, în realitate, în cadrul Centrului operațional național din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, situat în sediul Ministerului Afacerilor Interne”.
Insuficienţa personalului medical specializat în medicină de urgenţă, insuficienţa dotărilor specifice urgenţelor, supraaglomerarea UPU/CPU, spaţiile necorespunzătoare în care se derulează activitatea medicală de urgenţă (clădiri vechi, pereţi cu zugrăveli deteriorate, pavimente distruse), demotivarea corpului medical, subfinanţarea sistemului public de sănătate sunt alte importante disfuncţionalităţi constatate de Corpul de Control.