Dacă dezbaterile pe marginea legilor Justiţiei s-au dovedit, în multe situaţii, mult zgomot pentru nimic, modificarea legislaţiei penale ar putea avea un impact mult mai mare asupra activităţii magistraţilor, îndeosebi asupra procurorilor. Din dorinţa de a fi stopate eventuale abuzuri ale procurorilor, unele amendamente riscă să paralizeze activitatea parchetelor inclusiv în cazul unor infracţiuni grave, săvârşite cu violenţă, cu impact direct asupra siguranţei de zi cu zi a românilor.
Conform programului stabilit de Florin Iordache, astăzi, după ce vor fi discutate noile amendamente la legile Justiţiei, care se află în Senat, comisia specială condusă de Iordache, reia discuţiile pe Codurile Penale. Au fost făcute publice mai multe amendamente controversate asumate de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, printre acestea aflăm că aleşii îşi doresc să nu mai poată fi făcute publice date, nume sau fapte din dosarele aflate în cameră preliminară, decât la trimiterea în judecată a respectivului din dosar. Alt amendament ne spune că în cazul unei infracţiuni grave, la proces, agresorul poate sta faţă în faţă cu victima, experienţă traumatizantă mai ales în cazurile de viol. Nici camerele de supraveghere de la metrou sau din alte spaţii publice nu vor mai putea fi folosite ca probe în dosare dacă trece un alt amendament asumat de PSD-ALDE. Adică, în cazul femeii care a ucis cu sânge rece la metrou în urmă cu câteva zile, dacă aleşii ar vota, probele video nu ar mai putea fi utilizate pentru un eventual proces în instanţă.
Imunitate pentru computere
Nici materialele video sau fotografiile găsite pe calculatorul unui infractor nu ar mai putea fi folosite ca mijloace de probă. De exemplu, în cazul unui pedofil, imaginile compromiţătoare găsite în computere nu ar mai putea fi folosite în instanţă de către acuzare. De asemenea, se propune eliminarea rapoartelor de constatare din rândul probelor, având în vedere că acestea sunt întocmite de angajați ai acuzării, fiind evident că ele pot fi ușor influențate de acuzare. În aceste condiții, singurele probe pe baza cărora instanțele își pot fundamenta soluțiile sunt doar expertizele, care trebuie realizate în mod nepărtinitor, obiectiv, cu participarea experților-parte desemnați și cu posibilitatea de a se formula apărări. Nici o persoană care să poarte cătuşe în public nu vom mai putea vedea dacă aleşii acceptă unele amendamente, cum ar fi cel care stipulează că “în cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”. Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a anunţat déjà nemulţumirea şi faţă de aceste modificări pe care parlamentarii vor să le facă şi a solicitat mai multă responsabilitate, pentru că aceste modificări sunt unele pe termen lung, nu mediu. Motivul invocat pentru modificarea substanţială a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală este necesitatea transpunerii directivei europene privind prezumţia de nevinovăţie, directivă care va trebui să fie aplicată pentru toate ţările membre UE de la 1 aprilie 2018. Odată cu această directivă, aleşii aduc tot felul de amendamente, iar dacă ele vor trece, şansele pentru rezolvarea unor cazuri grave din Justiţie vor fi aproape imposibile. DNA şi-a arătat imediat indignarea cu privire la aceste modificări pe care aleşii vor să le facă. Laura Codruţa Kovesi spunea că astfel de modificări ar duce la închiderea DNA. Reacţii au apărut şi din partea DIICOT. Instituţia spune noile reguli că ar duce la amputarea investigaţiilor. Şi Parchetul General a reacţionat spunând că amendamentele depuse pentru modificarea Codurilor penale vor avea ”consecinţe negative asupra procesului penal”.
Pretextul modificărilor este transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2016/343 privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale
Procurorii trebuie să dispună în activitatea judiciară de instrumente procesuale şi procedurale fără de care aflarea adevărului într-o cauză penală ar deveni iluzorie comunicat DIICOT
Cele trei legi ale Justiţiei au ajuns pe mâna senatorilor. Astăzi legea 303, privind statutul magistraţilor intră în Plenul Senatului la dezbateri, iar cel mai probabil marţi ajunge la vot final. Cele mai importante modificări în această lege spune că preşedintele României nu mai poate refuza propunerile CSM privind funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte al ICCJ. O altă modificare esenţială face referire la faptul că un magistrat nu mai poate fi suspendat din funcţie automat atunci când este trimis în judecată, ci este nevoie de decizia CSM. După ce vor primi votul final, cele trei legi ale Justiţiei ajung pe masa preşedintelui României, Klaus Iohannis, de unde cel mai probabil vor fi contestate la Curtea Constituţională. Cel puţin preşedintele României a spus că va face tot ce îi stă în putinţă, legal, să nu treacă aceste legi în forma în care au fost modificate până acum de majoritatea PSD-ALDE-UDMR.