Inteligența artificială (AI) va afecta aproximativ 40% din locurile de muncă la nivel mondial, spune directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva.
Economiile avansate vor fi mai afectate decât cele în curs de dezvoltare. „În cele mai multe scenarii, AI va înrăutăți probabil inegalitatea globală!”, avertizează ea.
Occidentul, cel mai lovit
AI va afecta 60% din locurile de muncă din economiile avansate, a declarat Georgieva, într-un interviu acordat la Washington, cu puțin timp înainte de a pleca la Forumul Economic Mondial anual de la Davos, în Elveția.
„Cu cât aveți mai multe locuri de muncă mai bine calificate, cu atât mai mare va fi impactul!”, a precizat Georgieva, explicând unda de șoc ce ar urma să fie resimțită de către economiile avansate.
În condițiile în care se așteaptă ca AI să aibă un efect mai redus în țările în curs de dezvoltare, de numai 30 la sută, aproximativ „40 la sută din locurile de muncă la nivel global vor fi probabil afectate.”, a adăugat ea, citând un nou raport al FMI.
Georgieva a spus că inteligența artificială ar putea duce la reducerea salariilor și a angajărilor, precum și la apariția unor noi forme de inegalitate.
Ea a făcut apel la factorii de decizie politică să ia măsuri pentru a atenua impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Aceste măsuri ar putea include investiții în educație și formare profesională, precum și crearea de sisteme de siguranță socială pentru lucrătorii afectați.
AI, un drog necesar
Cu toate acestea, raportul FMI, publicat duminică seara, notează că doar jumătate dintre locurile de muncă prejudiciate de inteligența artificială vor fi afectate în mod negativ; restul ar putea beneficia, de fapt, de creșteri sporite ale productivității, datorate AI.
„Slujba ta poate dispărea cu totul - ceea ce nu este bine - sau inteligența artificială îți poate îmbunătăți slujba, astfel încât vei fi, de fapt, mai productiv și nivelul veniturilor tale poate crește.”, a spus Georgieva. Din acest motiv, va apărea și un efect de inegalitate la nivel global.
Raportul FMI a prezis că, în timp ce piețele forței de muncă din piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare vor avea un impact inițial mai mic din cauza inteligenței artificiale, este, de asemenea, mai puțin probabil ca acestea să beneficieze de productivitatea sporită, care va apărea prin integrarea AI la locul de muncă.
Din această perspectivă, „trebuie să ne concentrăm să ajutăm în special țările cu venituri mici să se miște mai repede pentru a putea prinde oportunitățile pe care le va prezenta inteligența artificială”, a precizat Georgieva pentru AFP.
„Așadar, într-adevăr, inteligența artificială este un pic înfricoșătoare. Dar este, de asemenea, o oportunitate extraordinară pentru toată lumea.”, a adăugat ea.
FMI urmează să publice previziuni economice actualizate în cursul acestei luni, care vor arăta că economia mondială este, în general, pe cale să îndeplinească pronosticurile sale anterioare, a mai spus Georgieva.
Aceasta „este pregătită pentru o aterizare ușoară”, a afirmat ea, adăugând că „politica monetară face o treabă bună, inflația scade, dar treaba nu este încă gata”.
„Deocamdată, ne aflăm în acest moment, cel mai complicat, în care lucrurile nu se pot relaxa prea repede sau prea încet”, a spus ea.
Economia globală ar putea folosi un impuls de productivitate legat de inteligența artificială, deoarece FMI preconizează că aceasta va continua să crească, pe termen mediu, la „niveluri istorice estompate”.
„Doamne, cât de mult avem nevoie de AI! Dacă nu găsim o modalitate de a debloca productivitatea, noi, ca omenire, nu suntem pregătiți pentru un scenariu măreț!”, a concluzionat șefa FMI.
„Un an dificil”
Georgieva a mai declarat că 2024 va fi probabil „un an foarte greu” pentru politica fiscală la nivel mondial, în timp ce țările încearcă să abordeze povara datoriilor acumulate în timpul pandemiei Covid-19 și să refacă depozitele epuizate.
De asemenea, miliarde de oameni vor merge la vot în acest an, ceea ce va pune o presiune suplimentară asupra guvernelor, care vor trebui fie să crească cheltuielile, fie să reducă taxele pentru a obține sprijinul popular.
„Aproximativ 80 de țări vor avea alegeri și știm ce se întâmplă cu presiunea asupra cheltuielilor în timpul ciclurilor electorale.”, a adăugat ea.
Preocuparea FMI, a spus Georgieva, este că guvernele din întreaga lume cheltuiesc mult în acest an și subminează progresele greu obținute în lupta contra inflației ridicate.
„Dacă politica monetară se înăsprește și politica fiscală se extinde, mergând împotriva obiectivului de a reduce inflația, s-ar putea să ne așteptăm la o călătorie mai lungă.”, a adăugat ea.
Avertismente multiple
FMI nu este singurul care lansează semnale de alarmă cu privire la AI. În martie, anul trecut, „Goldman Sachs”, una dintre cele mai mari companii de holding bancar din lume, a afirmat, într-un raport, că AI ar putea afecta peste 300 de milioane de locuri de muncă.
La rândul lui, vicepreședintele „LinkedIn”, Annesh Raman, a declarat într-un interviu, în noiembrie 2023, că inteligența artificială va reduce valoarea competențelor tehnice, făcând mai importante competențele sociale.