Inteligenţa artificială va fi benefică pentru omenire, a declarat vineri Antoine Blondeau, cofondator al unei platforme specializate în acest domeniu de activitate şi unul dintre cercetătorii care au contribuit la dezvoltarea tehnologiei ce a permis crearea asistentului virtual Siri, informează AFP.
Este anul 2050 şi vă aflaţi în centrul lumii. De la conţinutul frigiderului la temperatura din sufragerie, asistenţii virtuali asigură buna funcţionare a întregii locuinţe. Ecranele difuzează emisiunile pe care vreţi să le vizionaţi imediat ce intraţi într-o cameră. Maşina voastră nu are şofer, iar barmanul vostru preferat ar putea fi un robot android.
Predicţii despre un viitor al omenirii modelat de inteligenţa artificială (AI) abundă în ultimii ani. Însă Antoine Blondeau, care a contribuit la dezvoltarea tehnologiei ce stă la baza lui Siri, asistentul virtual cu funcţie vocală lansat recent de grupul Apple, este unul dintre experţii din acest domeniu de activitate.
"Peste 30 de ani, lumea va fi foarte diferită", spune cercetătorul francez, în vârstă de 48 de ani, care a părăsit Europa cu mult timp în urmă şi locuieşte în California şi Hong Kong. "Totul va fi conceput pentru a satisface nevoile personale", a adăugat el.
Munca, aşa cum este cunoscută în prezent, va fi un concept învechit, a adăugat Antoine Blondeau, cofondator al Sentient Technologies, o platformă specializată în AI.
Progresul roboticii senzoriale şi vizuale va permite apariţia unor uzine inteligente, care vor lua decizii în timp real. Ele nu vor avea nevoie de muncitori, ci de supraveghetori. Profesiile juridice, jurnalismul, contabilitatea şi vânzările cu amănuntul vor fi raţionalizate, întrucât AI va duce la o slăbire a muncii integrate.
Domeniul sănătăţii va fi la rândul lui bulversat de aceste evoluţii, spune expertul francez. Persoanele private vor dispune de toate datele lor medicale, iar programele bazate pe AI vor putea să emită diagnostice.
"Dacă au o programare la medic, oamenii vor merge acolo mai mult pentru reconfortul oferit de discuţia cu o fiinţă umană sau pentru că un om în carne şi oase trebuie să le înmâneze medicamente. Însă nu va mai fi cu adevărat nevoie de un medic care să ne spună ceea ce nu funcţionează bine în organismul nostru", a adăugat Antoine Blondeau.
Există deja anumiţi pionieri în acest domeniu: asistentul virtual Alexa al grupului Amazon şi serviciul Google Home sunt de facto "majordomi" digitali, care pot să comande la fel de bine o pizza sau să lanseze o comandă pentru achiziţionarea de aparate electromenajere. Samsung lucrează deja designul unor frigidere inteligente, care ar putea să comande cumpărături online şi să expedieze mesaje celorlalţi membri ai familiei.
Roboţi-jurnalişti, în realitate algoritmi programaţi pentru a transforma diverse date în texte, redactează deja articole simple în domeniul economic şi în cel sportiv.
Sentient Technologies a utilizat cu succes mai mulţi brokeri virtuali pe pieţele financiare. În parteneriat cu site-ul american Shoes.com, compania a creat şi un vânzător virtual interactiv, capabil să evalueze produsele care îi plac sau îi displac utilizatorului, la fel ca o persoană reală.
Aceeaşi companie colaborează şi cu prestigioasa universitate americană MIT pentru a crea "o infirmieră AI". În cadrul unor teste bazate pe datele colectate de la câteva mii de pacienţi, referitoare la tensiunea arterială a acestora, această invenţie este capabilă să identifice, cu un grad de acurateţe de peste 90%, persoanele susceptibile să dezvolte septicemie, o afecţiune potenţial mortală, cu 30 de minute înainte de apariţia simptomelor vizibile.
"Acest interval reprezintă o fereastră de timp crucială, care oferă medicilor un răgaz suplimentar pentru a salva vieţi", a adăugat Antoine Blondeau.
El recunoaşte totuşi că aceste concepte ar putea fi acceptate mai greu de societatea actuală: "Există anumite reglementări, dar şi faptul că oamenii cred intrinsec că pot să aibă încredere în medicul lor. Vor putea oare să aibă încredere într-o maşină?".
Perspectiva unui şomaj în masă provocat de generalizarea folosirii dispozitivelor AI pare înspăimântătoare, însă Antoine Blondeau preferă o atitudine pragmatică: oamenii vor trebui pur şi simplu să se orienteze spre alte cariere şi programe de educaţie.
"Epoca în care ieşeam din sistemul educativ la 16, 21 sau 24 de ani s-a terminat. Oamenii vor trebui să se reformeze profesional şi să dobândească noi competenţe pentru a însoţi această evoluţie tehnologică", a spus expertul francez.
Computerele i-au depăşit deja pe oameni în anumite sarcini specifice, precum jocul de Go şi cel de şah. Anumiţi experţi estimează că inteligenţa artificială generalizată (AGI), adică programe informatice care vor fi la fel de competente ca un adult în domenii multiple, va fi de actualitate înainte de încheierea acestui secol sau chiar în jurul anului 2030.
Antoine Blondeau este mai circumspect în această privinţă, întrucât a fost directorul general al companiei tehnologice Dejima, în perioada proiectului CALO - unul dintre cele mai ample programe de AI din istoria Statelor Unite -, care a dezvoltat un precursor al lui Siri, şi a lucrat, de asemenea, la Zi Corporation, un lider mondial în domeniul gândirii artificiale intuitive. Totodată, expertul francez a fost numit de curând în funcţia de preşedinte al Dragon Law, un start-up din Hong Kong, care a contribuit la creşterea gradului de accesibilitate aferent serviciilor juridice.
"Se va ajunge la o formă de AGI, dar nu este deloc evident faptul că vom crea ceva care ar putea să egaleze intuiţia umană", a spus el.
Experţii mondiali din acest sector de activitate au păreri împărţite în privinţa posibilităţii ca AI să depăşească într-o bună zi performanţele gândirii umane.
Bill Gates - fondatorul companiei Microsoft, astrofizicianul britanic Stephen Hawking şi antreprenorul nonconformist Elon Musk au emis o serie de avertismente prin care au spus că inventarea unei forme de AI cu puteri nelimitate ar putea duce la sfârşitul omenirii.
Antoine Blondeau este însă optimist şi spune că tehnologia nucleară ar fi putut să declanşeze o veritabilă apocalipsă. "Ca orice invenţie, ea poate servii cauza binelui, dar şi cauza răului. Va trebui pur şi simplu să impunem nişte bariere de protecţie", a explicat savantul francez.