Deși la integrarea în UE ne-am asumat branșarea tuturor locuințelor din România până în 2018, termenul a expirat, iar noi suntem încă departe de atingerea obiectivului. Totuși, există și autorități locale care au reușit să înregistreze progrese substanțiale în extinderea acestei infrastructuri sociale cu ajutorul fondurilor europene. Un astfel de exemplu este oferit de Consiliul Județean Ilfov, acesta constituind și tema conferinței organizate ieri, sub egida „România Inteligentă”, de către postul de televiziune Antena 3 CNN și cotidianul național Jurnalul.
Conferința națională „Extinderea rețelei de alimentare cu apă și a canalizării, viața modernă în Județul Ilfov” a pus accentul pe rolul autorităților locale în atragerea fondurilor pentru implementarea acestui gen de proiecte. În prezent, la nivelul acestui județ este în derularea un proiect în valoare de 419 milioane de euro, care include 20 de localități. „În următoarele două săptămâni vom mai semna două proiecte cu Ministerul Fondurilor Europene, de 120 de milioane de euro, pentru apă, tot pentru infrastructura de apă și canal Ilfov, în trei localități, Snagov, Găneasa și Afumați. Și avem și investiții din bugetul de stat, din Programul Anghel Saligny, tot 50 de milioane de euro, tot infrastructura de apă și canal”, a subliniat președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma. În perioada 2008-2012 la nivel județului s-a mai derulat un proiect asemănător, în valoare de 80 de milioane de euro, în care au fost incluse nouă localități, ceea ce face ca, în final, numărul localităților care vor avea acces la rețelele de apă și de canalizare să fie de 32. Realizarea acestor proiecte, la care se adaugă cele privind infrastructura rutieră și cea de învățământ, atrag după sine dezvoltarea economică, ceea ce se traduce prin creșterea calității vieții oamenilor. De altfel, județul Ilfov a avut o creștere puternică a numărului de locuitori în ultimii ani, de la 200.000 la 500.000. Vorbim despre cei care figurează cu acte aici, pentru că dacă este să-i adăugăm și pe cei care doar dețin case pe raza județului, numărul lor depășește 800.000, estimează reprezentanții consiliului județean.
Lungul drum de la proiectare la implementare
Mihaela Toader, administratorul public al CJ Ilfov, a subliniat faptul că exercițiul financiar 2021-2027 va fi ultimul care va sprijini consistent cu bani nerambursabili autoritățile locale și cetățenii. „Încă mai avem puțin de noroc și un pic de timp, pentru că, cred că exercițiul financiar 2021-2027 va fi ultimul care va sprijini consistent cu bani nerambursabili autoritățile locale și cetățenii, după care, cred că după 2027, vom intra într-o altă logică. Ar trebui până la acel moment să fim suficient de dezvoltați și sofisticați ca să putem să utilizăm fondurile europene viitoare. În ceea ce privește pull-ul acesta de proiecte pe care încercăm să le implementăm în acest exercițiu financiar, și foarte probabil și în viitorul sau actualul 2014-2020-2021-2027, problemele sunt de toate felurile. Unele din ele vin din modul în care a fost gândită finanțarea și vorbim de proiecte extraordinar de mari. Scrierea unui astfel de proiect durează 2-3 ani, după care rămâne în analiza Comisiei Europene, care iarăși și aceea durează vreo 2-3 ani. Spre exemplu, proiectul de la Ilfov a fost scris și depus în 2017-2018 și aprobat în ianuarie 2021. Este evident că după momentul aprobării, acest proiect a trebuit actualizat, pentru că indicatorii tehnico-economici și valorile estimate nu mai erau valabile”, a spus Mihaela Toader. „(...) Rapiditatea cu care noi implementăm aceste proiecte nu poate ține pasul cu dezvoltarea. Cu certitudine e mai ușor să construiești un bloc decât să faci 10 km de canalizare. Încercăm să ne corelăm și cu celelalte investiții de care dl președinte vorbea, esențiale pentru Ilfov, pentru că noi avem milioane de cetățeni care tranzitează zilnic Ilfovul”, a mai declarat Mihaela Toader în cadrul conferinței naționale „Extinderea rețelei de alimentare cu apă și a canalizării, viața modernă în Județul Ilfov"
„Parteneriatul cu Consiliile Judeţene şi operatorii regionali de apă trebuie să fie unul foarte strâns, pentru că interesul este comun. Avem peste 11 miliarde de euro alocaţi pentru infrastructura de apă, deci nu discutăm de o criză a banilor, ci de management”.
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Apa și planificarea urbană
Prezent la conferință, ministrul Mediului, Tanczos Barna, a vorbit despre extinderea serviciilor de utilități publice, în special alimentarea cu apă, în contextul unor perioade din ce în ce mai lungi de secetă severă, de la un an la altul. „Apa potabilă nu poate fi folosită pentru altceva! Trebuie să fim mult mai cumpătați”, a subliniat acesta, iar planificarea urbană capătă un rol extrem de important. „Nu poți să construiești sate, orașe întregi, fără să te gândești pentru următorii 30-50-100 de ani. Pentru că acele comunități vor exista acolo decenii întregi, nu vor dispărea la prima secetă. Și ei vor trebui să aibă asigurate toate resursele pentru un trai civilizat”, a spus Tanczos Barna. Tot mai mulți specialiști avertizează că apa va deveni în viitor una dintre cele mai importante resurse ale lumii, în contextul schimbărilor climatice și de aceea și românii trebui să se gândească la apă ca la o resursă limitată, care nu trebuie irosită.