Sub titlul „Fără vorbe în vânt, tot mai aproape de start - Proiecte OFFSHORE WIND în Marea Neagră” conferința a abordat subiecte de maxim interes, printre acestea numărându-se stadiul actual al elaborării legislației necesare, care este potențialul energiei albastre în platoul continental românesc al Mării Negre, cum vor fi încurajați investitorii, dar și ce așteptări au aceștia de la autoritățile române, cum va decurge procesul de aprobare al proiectelor, precum și ce instituție va fi responsabilă pentru supravegherea lor.
Primele vești bune au venit de la ministrul Energiei Sebastian Burduja, care a anunțat că legea energiei offshore va ajunge pe masa Executivului în două săptămâni, urmând ca apoi proiectul să fie transmis prea aprobare Parlamentului. Din punctul său de vedere, luna decembrie este un termen realist pentru adoptarea acestui proiect. Acesta a adăugat că Ministerul Energiei va elabora un studiu complex pe zona energiei offshore, iar orizontul 2030 este unul realist pentru o capacitate instalată de 1.000 MW.
Ce va urma
„Legea eoliană offshore este doar primul pas. Urmează acum un studiu elaborat de Ministerul Energiei, foarte complex, care include multe consideraţii din zona de mediu şi asta trebuie să fie foarte bine definită, pentru că este un subiect sensibil nu doar pentru România, ci şi pentru alte state, a subliniat ministrul în intervenția sa. „După ce finalizăm acest studiu sau în paralel facem legislaţie secundară, e un proces de pregătire, inclusiv al resursei umane şi în Ministerul Energiei, şi în Transelectrica. Toate aceste instituţii trebuie pregătite. În alte state, implementarea primelor proiecte au apărut după 7, 8, 10 ani de zile de la promovarea legii. Noi acum preluăm din bunele practici ale acestor state, deci accelerăm calendarul, dar, într-adevăr, orizontul 2030 este unul realist pentru o capacitate de 1.000 MW”, a menţionat demnitarul. Reamintim că în data de 17 iulie 2023, Ministerul Energiei anunţa lansarea în dezbatere publică a proiectului de lege care are în vedere măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei. Persoanele interesate şi-au putut exprima sugestiile şi părerile până la data de 1 septembrie, inclusiv.
Prin proiectul energiei offshore se acordă o schemă de sprijin pe bază de „contracte pentru diferenţă” până în 2035 pentru construcţia şi operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producţie energie electrică de 3 GW, până în anul 2035, se arată în Expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ.
„România, în raport cu alte state europene, se poziţionează printre pionierii acestei tehnologii şi sigur că avem tot interesul să fim acolo pe harta marilor investitori şi să exploatăm marele potenţial eolian din Marea Neagră, pentru că aici avem o cifră de la experţii Băncii Mondiale, şi anume 75 GW, o cifră colosală pe care trebuie să o punem în valoare pentru România, cel puţin parţial. Pe de altă parte, sigur că vorbim de energie verde şi ne dorim să susţinem tranziţia verde a României. Vorbim, sigur, şi de offshore. Proiectul legislativ a fost finalizat după un îndelung proces tehnic la nivelul Ministerului Energiei şi aici am beneficiat de o asistenţă a Băncii Mondiale, dar şi de asistenţa Departamentului de Stat din Statele Unite ale Americii, America fiind totuşi un bun exemplu şi din perspectiva aceasta a producţiei eoliene offshore. L-am pus în dezbatere publică, am extins ulterior termenul până la 1 septembrie, pentru că a fost foarte mult interes din partea pieţei şi acum integrăm tot ceea ce am primit în această perioadă. Direcţiile de specialitate din minister integrează observaţiile şi ne străduim să fim cu proiectul legislativ în Guvern, în maximum două săptămâni. Actul trebuie avizat de celelalte ministere, inclusiv, de Ministerul Mediului. Ulterior, de la Guvern merge către Parlament şi finalul sesiunii parlamentare, luna decembrie, ar trebui să fie un termen fezabil pentru adoptarea acestui proiect legislativ”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Potențialul energiei eoliene offshore - 76 GW
Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială și pe care Ministerul Energiei l-a luat în calcul la elaborarea proiectului de lege privind energia albastră, potenţialul de energie eoliană offshore al României înseamnă teoretică o capacitate de 76 GW, dintre care 22 GW sub formă de turbine fixe şi 54 GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost/beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe. „La orizontul anului 2030 estimăm instalați 1.000 MW în zona offshore de mică adâncime”, a subliniat Sorin Elisei, director de consultanţă pe energie la Deloitte.
Ministerul Mediului a avizat amenajarea spațiului maritim
Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică Planul de amenajare a spațiului maritim, un pas important în vederea demarării proiectelor eoliene offshore. Planul ar urma să aibă un caracter director şi de reglementare a activităților din zonele de acvacultură, din zonele de pescuit, a instalaţiilor şi infrastructurii pentru explorarea ţiţeiului, a gazelor şi a altor surse de energie, a resurselor minerale, precum şi pentru producţia de energie din surse regenerabile. De asemenea, el ar viza rutele de transport maritim şi fluxurile de trafic, zonele de exerciţii şi antrenamente militare, ariile naturale protejate din reţeaua naţională, cercetarea ştiinţifică, inclusiv instalaţiile şi infrastructurile aferente, traseele cablurilor şi ale conductelor submarine, precum şi zonele de siguranţă şi protecţie ale acestora etc. „Rolul Ministerului Mediului, dincolo de a reglementa toate aceste proiecte, strategii şi planuri, este şi de a negocia în numele naturii şi a mediului, pentru că mediul şi natura n-au voci şi atunci noi suntem cei care punem şi această perspectivă, dincolo de perspectiva de siguranţă, de securitate, dincolo de perspectiva nevoii unei energii sigure, ieftine, aproape de români”, a subliniat reprezentantul Ministerului Mediului, secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu.
„România îşi va asuma neutralitatea climatică în orizontul de timp 2050 şi aici au fost foarte multe discuţii cu toate ministerele-cheie: Energie, Dezvoltare, Agricultură, Transporturi. Pentru că fiecare dintre noi, fiecare dintre instituţii, companii, domenii de activitate vor trebui să contribuie la neutralitatea climatică. Nu este o ţintă care sună frumos despre care să vorbim la nivel politic, ci este o ţintă pe care dacă nu o atingem nu vom putea supravieţui (…). Vedem ce s-a întâmplat în această vară. Semnalele sunt foarte clare: înregistrări meteorologice record, cea mai fierbinte lună iulie la nivel global şi în România, cea mai fierbinte zi a istoriei înregistrărilor meteorologice. Avem deja calcule despre potenţialul de energie eoliană în Marea Neagră. Cu siguranţă, România are un potenţial fantastic de care trebuie să profităm, pentru că fără energie regenerabilă offshore, România nu poate să-şi atingă ţintele”.
Ionuţ-Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Se pregătește ajutorul de stat pentru investitori
Potrivit președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, luna viitoare se așteaptă ca oficialii Comisiei Europene să aprobe luna viitoare forma de sprijin oferită de statul român pentru investitorii în zona onshore și anume „contractele pentru diferenţă”. „Odată ce vom avea aceste contracte pentru zona de energie eoliană și solară onshore, o putem gândi și pentru zona offshore. Măsura de sprijin va fi acordată prin licitație și vor fi favorizați cei care cer un sprijin mai mic din partea statului”, a afirmat Bogdan Chirițoiu. Această problemă a fost abordată și de Gabriel Andronache, vicepreședintele Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). „Vom face analize pentru a vedea cum vom face contractele de diferență pentru offshore pentru că aici randamentul este de peste 40%, în timp ce la offshore este de 20%”, a spus Andronache
Trebuie să încurajăm industria să producă echipamente pentru energia eoliană. Altfel vom face ce am făcut și cu energia solară. Vom importa din China echipamente și vom depinde de acest lanț de aprovizionare. Noi trebuie să dezvoltăm intern producția, astfel încât să fim furnizori și pentru alte țări.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței
Ne-am grăbit încet cu legea
România a pierdut un an de zile cu adoptarea Legii energiei offshore. Potrivit vicepreşedintelui Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților, Ioan Mang, acum aproape un an de zile se depunea în Parlament un proiect de lege privind energia albastră. Proiectul a fost însă blocat de Ministerul Energiei, care a spus că va veni el cu un proiect. Am pierdut astfel un an de zile, când puteam să modificăm proiectul care era deja în Parlament, a spus Mang.
Ar trebui ca cei 3 GW care vor fi scoși inițial la licitație (capacitatea instalată - n. red) să nu fie dați unei singure firme. Din experiența pe care o avem cu alte licitații, când ai o singură firmă câștigătoare ea începe să pună tot felul de condiții. Până în 2030 nu cred că vom avea instalați cei 3 GW, eu văd acest lucru posibil în 2032-2033.
deputatul Ioan Mang, vicepreședintele Comisiei pentru industrii şi servicii