Pentru aceasta, România va plăti o contribuție de 80.000 de euro către organizația internațională, din care Olanda s-a oferit să suporte jumătate. Deși România are o legislație privind parteneriatul public-privat începând cu anul 2010, legislație pe care ulterior a modificat-o de multe ori, până acum nu a reușit să realizeze nicio astfel de investiție, deși a avut multe inițiative în acest sens. Percepția investitorilor nu a fost una pozitivă, ei considerând că nu există un cadrul legislativ predictibil, recuperarea investițiilor nu este bine reglementată, iar statul putea denunța unilateral contractul pentru diverse cauze. Ultima modificare a legislației în domeniu s-a făcut chiar în ianuarie anul acesta, când a intrat în vigoare Legea nr.7/2024 prin care a fost adoptată ordonanța de urgență a Guvernului 39/2018 privind parteneriatul public-privat.
Acum legislația trebuie modificată din nou cu ajutorul experților OCDE și ea trebuie să asigure un cadru legal și instituțional clar care să asigure realizarea selecției parteneriatelor public-private pe principii de eficiență economică (Value for Money) și să asigure integritatea procesului de achiziție, potrivit unui proiect pregătit de Ministerul Finanțelor. Experții OCDE au identificat necesitatea realizării unei analize care să urmărească principalele etape în pregătirea unui proiect de parteneriat public-privat, sub forma unui exercițiu, iar acesta ar urma să se facă pe un proiect de investiții în sănătate. Concret ar urma să se realizeze un spital printr-o astfel de asociere, domeniul sănătății fiind considerat o prioritate la nivel de politici publice în România și tot mai multe autorități locale din România au inițiat documentații tehnico-economice pentru unități spitalicești în regim de parteneriat public-privat.
Guvernul vrea un fond special pentru finanțări
Conform Legii nr.7/2024, multe dispoziții în care apărea termenul de proiect de parteneriat public – privat a fost schimbat cu cel de contract de parteneriat public – privat pentru a evita neclaritățile. Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul acestor contracte se poate asigura, după caz:
-
integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat;
-
din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.
Cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor provenite din resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile nu putea depăși 25% din valoarea totală a investiției, dar în noua lege această barieră a fost eliminată. Un alt amendament adoptat prevede că finanțarea investițiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura și prin „emitere de obligațiuni corporative de către societatea de proiect în scopul implementării proiectului de parteneriat public-privat”. De asemenea, noul act normativ prevede constituirea, în termen de un an, a unui Fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice. Acest Fond special va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții, prevăzute de legea specială de înființare a respectivului fond special.
Primele idei de parteneriate public-privat au apărut în 2011, când premierul de la acea dată, Emil Boc, anunța că se vor atrage investitori privați pentru realizarea de spitale, autostrăzi (Autostrada Comarnic-Brasov, Autostrada Sibiu - Pitești, Autostrada Ploiești - Buzău - Focșani etc), Unitățile 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, hidrocentrala Tarnița - Lăpuștești, termocentrala de la Doicesti etc. Cu excepția unor autostrăzi care sunt acum în lucru niciunul dintre proiectele propuse atunci nu sunt realizate nici astăzi.
Guvernul Dăncilă promitea proiecte de 20 mld. euro
Ceva mai târziu, Guvernul Dăncilă anunța în 2018 o serie de proiecte pe care dorea să le deruleze în parteneriat public-privat, valoarea lor fiind estimată la circa 20 de miliarde de euro. Printre proiectele anunțate atunci se numărau un aeroport în sudul Bucureștiului, canalul Siret-Bărăgan, două spitale regionale, o bancă de sânge, o fabrică de mijloace de transport electrice, o pârtie de schi în Făgăraș, precum și amenajarea pentru navigație a râurilor Argeș și Dâmbovița. Primul proiect scos la licitație atunci a fost realizarea unei clinici, dar procedura a fost anulată pentru „abateri grave de la legislație”.
Autostrada Comarnic-Brașov, cel mai răsunător eșec
Construcția Autostrăzii Comarnic-Brașov prin parteneriat public-privat a fost încercată de mai multe ori. Fostul premier Victor Ponta chiar a anunțat că nu va mai candida la alegerile din 2016 dacă această autostradă nu va fi terminată. „O începem și o terminăm până în 2016, chit că mă mut pe ea. Mă mut cu cortul pe autostradă și tot o termin”, spunea și fosul ministrul al Transporturilor, Dan Șova. Chiar fuseseră selectate patru oferte, dar totul a căzut pentru că investitorii au cerut prea mulți bani, în opinia statului, ceea ce a făcut proiectul nebancabil. Recent, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a reluat discuția despre construirea acestei autostrăzi și a spus că ea s-ar putea face în parteneriat public-privat, iar pe ea va exista taxă de acces.