Ioan-Aurel Pop: „Este momentul istoric pentru unificarea cu Republica Moldova”. Obstacolele care țin pe loc Academia Română
Președintele Academia Română, Ioan-Aurel Pop, a lansat un mesaj puternic privind relația dintre România și Republica Moldova, susținând că actualul context este „cel mai important moment din istorie” pentru a începe unificarea. Totuși, planurile instituționale sunt blocate de bariere legislative vechi de peste două decenii.
Moment istoric invocat pentru unificare
În cadrul unei ședințe dedicate constituirii Consiliului Academic Român, Ioan-Aurel Pop a declarat că schimbările recente din Republica Moldova creează un context favorabil fără precedent pentru apropierea decisivă dintre cele două state.
Potrivit acestuia, unificarea nu trebuie privită exclusiv ca un act politic, ci ca un proces care începe natural prin cooperare culturală și științifică, așa cum s-a întâmplat și în cazul unirii Basarabiei cu România din Unirea Basarabiei cu România din 1918.
„Este momentul în care putem începe acțiunea unificării. Dacă ratăm această oportunitate, riscăm să mai așteptăm încă 50 de ani”, a avertizat istoricul.
Blocaj legislativ: de ce nu există o filială la Chișinău
Unul dintre principalele obstacole invocate de președintele Academiei Române este imposibilitatea înființării unei filiale la Chișinău, în ciuda contextului favorabil din Republica Moldova.
Problema pornește de la o lege adoptată în 2001, care limitează explicit numărul filialelor instituției.
„În lege este specificat că Academia Română are doar trei filiale, ceea ce reprezintă o restricție majoră. Ar trebui modificată astfel încât să permită extinderea acolo unde este necesar”, a explicat Ioan-Aurel Pop.
Deși au fost inițiate demersuri în Parlament pentru modificarea cadrului legislativ, acestea avansează lent, iar conducerea Academiei evită propunerea unei legi complet noi, care ar întârzia procesul cu ani buni.
Exemplul Ungariei: un model de rapiditate
În discursul său, Ioan-Aurel Pop a făcut o comparație directă cu modul în care alte state își gestionează instituțiile academice.
El a dat exemplul colegilor maghiari, care au reușit să înființeze o filială la Cluj într-un singur an, subliniind contrastul puternic cu ritmul lent din România.
„Noi ne chinuim de ani de zile și nu reușim. Este o problemă de organizare și de voință legislativă”, a punctat acesta.
Susținere puternică din Republica Moldova
Un alt argument important în favoarea extinderii Academiei Române peste Prut vine chiar din interiorul mediului academic moldovenesc.
Potrivit lui Ioan-Aurel Pop, aproximativ 80% dintre membrii Academia de Științe a Moldovei ar susține integrarea într-o structură comună cu Academia Română.
Această deschidere ar putea facilita nu doar colaborarea științifică, ci și apropierea instituțională dintre cele două state.
Lansarea Consiliului Academic Român
Declarațiile au fost făcute în contextul lansării Consiliului Academic Român (CAR), o platformă de cooperare la cel mai înalt nivel în spațiul științific românesc.
Noua structură reunește mai multe instituții importante, printre care:
- Academia Română
- Academia de Științe a Moldovei
- Academia de Științe Juridice din România
- Academia de Științe Medicale din România
- Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”
- Academia de Științe Tehnice din România
Semnarea acordurilor oficiale și prima ședință a Consiliului de coordonare marchează un pas important în consolidarea cooperării academice.
„Un exemplu pentru societate”
Ioan-Aurel Pop consideră că inițiativa academică ar putea avea un efect de domino la nivel social și politic.
„Dacă noi, ca instituții, reușim să ne unim eforturile fără să ne oblige nimeni, atunci societatea va înțelege că unirea este posibilă”, a declarat acesta.
Mesajul transmis este unul clar: procesul de unificare poate începe de jos în sus, prin colaborare concretă și inițiative comune.
Declarațiile președintelui Academiei Române readuc în prim-plan tema unificării cu Republica Moldova, într-un moment pe care îl consideră istoric. Cu toate acestea, realitatea arată că barierele legislative și lipsa de rapiditate în decizie pot întârzia semnificativ acest proces.
Agerpres