Jurnalul.ro Special Iohannis, în buncăr de 5 stele. Poporul, printre murături

Iohannis, în buncăr de 5 stele. Poporul, printre murături

de Florian Saiu    |   

Pe fondul escaladării războiului ruso-ucrainean și al tensiunilor dintre NATO și Rusia, problema buncărelor și a adăposturilor antiaeriene devine vitală.

Doar circa 10% din populație beneficiază de un sistem de protecție în caz de atac aerian sau de calamitate, deşi legea prevede asigurarea pentru un minim de 30%. La polul opus, președintele României este hipersecurizat, prin buncărul antiatomic de lux de sub Casa Poporului, care-i asigură și un confort de 5 stele. De asemenea, în aceleași situații, demnitarii de rang înalt se bucură de securitate maximă și un confort de 4 stele, prin buncărele situate sub Palatul Victoria, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe, dar și prin cele de sub celelalte ministere și instituții centrale.

Adăposturile sunt, în primul rând, necunoscute de populație. Dacă pe vremea lui Ceaușescu se făceau periodic exerciții, dacă indicațiile erau ca fiecare familie să aibă în casă o raniță cu obiecte strict necesare - trusă medicală, lanternă, radio, apă, conserve, eventual și mască de gaze, acum recomandările lipsesc cu desăvârșire. De la declanșarea invaziei Ucrainei, IGSU a împărțit populației niște cartoane cu triunghiuri albastre pe fond galben/portocaliu, pe care oamenii să le lipească în geam. Însemnele ar trebui să semnalizeze locurile în care se află adăposturile. Însă nu scrie nimic pe ele, iar informațiile distribuite în masă, normal, nu există.

Marcajul triunghiul albastru într-un pătrat portocaliu semnalizează un refugiu în cazul unui cutremur sau atac aerian

În al doilea rând, în perioada comunistă, 20% din populație avea acces la adăposturile antiaeriene; în prezent, doar 10% poate beneficia de protecție. Indiferența autorităților la soarta românilor face ca adăposturile acestora să prezinte un grad mic de siguranță. Plus o lipsă de orice confort. În România, există, în prezent, 4.538 de adăposturi de protecţie civilă, 1.190 în Bucureşti-Ilfov şi 3.348 în ţară. Acestea se află, de regulă, în subsolurile blocurilor sau ale spitalelor, școlilor, instituțiilor de cultură ori ale altor instituții publice.

 Adăposturile de la metrou, neîntreținute

Cristian Vîlcu, specialist în protecţie civilă, spune că astfel de adăposturi nu trebuie confundate cu boxele în care cetăţenii îşi depozitează vechiturile. „Unele sunt pline de mucegai sau chiar inundate. Altele sunt adevărate depozite de murături sau biciclete, dar hai să spunem că asta nu e o problemă, pentru că legea permite acest lucru, dacă pot fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de ore. Mai grav, multe dintre ele au echipamentele aferente nefuncţionale. Trebuie spus că fiecare astfel de adăpost trebuie să aibă instalaţie de filtrare şi ventilare a aerului, toaletă şi chiuvetă funcţionale, dar şi o cale de salvare în cazul prăbuşirii clădirii. Întreţinerea acestor instalaţii cade în sarcina primăriilor, chiar dacă adăposturile sunt ale unei asociaţii de locatari. O parte dintre edili au realizat întreţinerea şi renovarea acestor spaţii cu ocazia reabilitării blocurilor, dar, atenţie, numai o parte. Mai mult, adăposturile de la metrou, special concepute pe vremea lui Ceauşescu chiar şi pentru atac atomic, nu au mai fost întreţinute”, a mai precizat Cristian Vîlcu.

Cele aproape 3.000 de buncăre din țară ar putea adăposti un milion de persoane. Există judeţe - ca Brașov şi Dolj - cu câte 200. Dar şi judeţe codașe: Vrancea are două, iar Ialomiţa, niciunul.

În subteranele Botoşaniului se află cel mai mare buncăr civil din Moldova. Are 250 mp și este dotat cu absolut tot pentru coordonarea oraşului. Este practic inexpugnabil și dotat ca la carte, îndeplinind absolut toate normele în vigoare

Catedrala Neamului are amenajate 4 buncăre antiaeriene și două săli de protecție la -11 și -16 m care pot adăposti circa 3.000 de persoane.

Buncărul președintelui rezistă la două bombe atomice lansate succesiv

Buncărul de sub Palatul Parlamentului este, de fapt, un bloc subteran, cu 5 niveluri, situat între - 22 și - 55 m adâncime. Are, pe nivel, o suprafață de 2.000 de metri pătrați utili. Este o incintă cu pereți groși, de 1,5 m,  acoperiți cu o placă de eclatare, ce nu poate fi penetrată de radiații. Ușile cântăresc 7 tone și au un sistem de acționare hidraulică. Tot ansamblul a fost proiectat să reziste la un cutremur devastator, cu magnitudinea 9 grade Richter, la atacuri repetate cu rachete performante și la două bombe atomice lansate succesiv. Partea de rezistență a buncărului a fost realizată înainte de 1989, iar instalațiile și finisajele au fost terminate în 2017. Toate instalațiile sunt de înaltă performanță, cu tehnică mondială de vârf, de la cele mai prestigioase firme din domeniu.

Buncărul are un spațiu desemnat pentru asistența medicală ce trebuie acordată președintelui și celorlalte persoane care îl însoțesc, dotat cu bloc operator, rezerve ATI, spații pentru sterilizare, saloane de tratament și de recuperare, restaurante, bucătării, depozite alimentare etc.

La nivelul -2 este apartamentul prezidențial, precum și garsoniere pentru ceilalți demnitari, dotate cu tot ceea ce este necesar. Totodată, aici se găsesc recepția, o sală de fitness și o zonă de Spa.

La nivelul -3 se găsesc dormitoare pentru personalul administrativ, de securitate, cel al administrației prezidențiale, medici, asistente, infirmiere, ospătari, bucătari, femei de serviciu, tehnicieni pe diverse domenii, antrenori de sport, maseuri, psihologi etc. Există și aici o sală de mese și o sală de antrenament.

La nivelul -4 sunt depozite (pentru alimente, pentru lenjerii etc.), spațiu tehnic pentru specialiști, spațiu de comandă pentru funcționarea instalațiilor.

La nivelul -5 se găsesc rețeaua tehnică, subsolul tehnic pentru întreținerea și buna funcționare a tuturor utilităților.

Toate utilitățile au cel puțin 3 alternative de funcționare. Încălzirea are racord la rețeaua de termoficare a orașului (RADET), dar are centrală proprie de cogenerare și se poate realiza și cu pompe de căldură. Instalația electrică are branșament exterior de la rețeaua Bucureștiului, are curent electric de la centrala de cogenerare, dar se poate alimenta printr-un generator electric. Alimentarea cu aer proaspăt se realizează prin ventilație cu aer preluat din exterior și trecut filtre antiatomice, printr-o centrală de climatizare sau printr-o centrală de aer condiționat. Alimentarea cu apă este făcută prin racord la conducta de apă a Bucureștiului, prin rezervoare de apă și prin două puțuri de mare adâncime. Canalizarea se face prin 3 bașe (camere de apă reziduală) cu pompe de evacuare exterioare.

Legătura cu suprafața este asigurată prin trei lifturi rapide și o scară de serviciu. Unul dintre lifturi este pentru președinte, unul pentru demnitari, iar celălalt pentru aprovizionare. Un lift se deschide în actualul birou al președintelui Senatului. Al doilea, de mare viteză, se află la Senat, iar al treilea se află la Camera Deputaților, acolo unde ar fi funcţionat Consiliul de Stat.

Buncărul are patru ieșiri și patru intrări, către Palatul Cotroceni, MApN, cartierul Primăverii și stația de metrou Izvor.

Rețeaua de 20 de km de tuneluri asigură deplasarea președintelui spre buncărul antiaerian de sub Palatul Cotroceni (Administrația Prezidențială) și spre rețeaua de buncăre antiaeriene din cartierul Primăverii. Tunelul este prevăzut cu uși de evacuare la fiecare stație de metrou.

În 4 aprilie 1944, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, americanii și englezii au bombardat Bucureștiul, Ploieștiul și mai multe orașe din țară, doar în Capitală murind circa 6.000 de persoane. Lipsa instruirii, a adăposturilor și a informațiilor a dus la numărul mare de victime civile. Din păcate, istoria se poate repeta și azi, dacă nu se iau măsuri.

Cum funcționează piramida centrului național de comandă în caz de război

În caz de război, cutremur de peste 7,2 grade pe scara Richter, calamitate naturală sau pandemie majoră, președintele României devine comandantul suprem al Armatei, iar buncărul de sub Palatul Parlamentului devine punctul de comandă. Centrul de comandă este format din miniștrii de forță și specialiștii operativi în domeniu, cu rang de demnitari. Aici se află tabloul de comandă informațională și de telecomunicații, cu tehnologie de vârf,  asigurată de cele mai prestigioase firme din domeniu. Președintele lucrează împreună cu consilierii săi pe toate domeniile (ex. Domeniul Comunității Naționale de Informații, Apărare, Sănătate etc). Un general coordonează activitatea tuturor ofițerilor operativi, prin sistemul de telecomunicații și video. De asemenea, șeful statului ține legătura cu NATO. La rândul său, președintele este informat de premier, care coordonează din punct de vedere administrativ toată țara. De asemenea, ministerele de forță, structurile militare (SRI, SIE, STS, MI, SPP, DIA), precum și Ministerul Apărării Naționale raportează datele operative direct președintelui.

Prefectul are în subordine serviciile deconcentrate și coordonează administrativ toată activitatea, raportând premierului. Prefecturile au adăposturi antiaeriene, cu confort de 4 stele. La nivel județean se constituie comandamentele județene, iar la nivelul Capitalei - comandamentul municipiului București și comandamente la nivel de sectoare. Totodată, fiecare județ beneficiază de un adăpost central coordonat de ISU, dotat cu sistem de telecomunicații pentru a ține legătura cu armata și adăposturile antiaeriene din subordine. De asemenea, acestea din urmă au în dotare hrană (ex. pesmet, legume congelate, conserve), dar și arme și muniție. Adăposturile respective sunt amenajate la -10 metri, au uși metalice, ziduri de beton armat de cel puțin un metru grosime, tunel de fugă, cel puțin câte două intrări și două ieșiri, instalații electrice și sanitare; unele au generator electric și puț de mare adâncime.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

„Trilogia de aur” - demers unic pe piața de carte din România

Toate informațiile legate din acest material ne-au fost furnizate de autorii cărții „Buncărul președinților”, Marius Marinescu, Liliana Cojocaru și Mihai Mitran. Lucrarea, rescrisă din temelii în contextul războiului din Ucraina, abundă în informații utile în caz de necesitate. Cartea face parte din colecția „Trilogia de aur”, care va fi difuzată împreună cu ziarul Jurnalul astfel: 9 martie: Buncărul președinților; 16 martie - Jefuitorii aurului României (ediție revizuită și adăugită); 23 martie - Șapte șefi de stat în cartierul rău famat. Toate cele trei cărți, editate de Editura Hoffman, au coperte cu foiță de aur, fiind unice în România.

Lista tuturor adăposturilor antiaeriene din întreaga țară, organizată pe sectoare, județe, municipii și localități poate fi consultată pe site-ul www.jurnalul.ro sau în cartea „Buncărul președinților”, ediția a doua, care va fi distribuită cu Jurnalul de miercuri.

 

Subiecte în articol: NATO buncar
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri