Guvernul şi Preşedinţia au interpretat Raportul MCV pe aceeaşi lungime de undă, considerând că „arată că principalele instituţii din domeniul judiciar şi de integritate au continuat să obţină rezultate impresionante în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt”. Atât Klaus Iohannis, cât şi Dacian Cioloş susţin că Raportul Comisiei Europene este „al treilea raport anual consecutiv pozitiv”. Mai mult, Executivul Cioloş speră ca Bruxelles-ul să dea un termen pentru eliminarea MCV motivând că „există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor la nivelul autorităţilor române”. Dincolo de discursul public şi percepţia tandemului Iohannis-Cioloş, Raportul Comisiei Europene nu este nici preaprea , nici foarte-foarte.
Pe lângă aprecierile la adresa instituţiilor din justiţie, Raportul critică făţiş Parlamentul pentru împiedicarea luptei împotriva corupţiei. Sunt luate în vizor deciziile parlamentarilor cu privire la cererile procurorilor, oficialii de la Bruxelles considerând că deciziile de a le permite sau nu organelor de urmărire penală „să îi trateze pe parlamentari ca pe nişte cetăţeni obişnuiţi sunt în continuare lipsite de criterii obiective”. De altfel, potrivit DNA, Parlamentul a refuzat, doar anul trecut, aproximativ o treime din cererile de ridicare a imunităţii unor parlamentari. În acelaşi timp, Comisia Europeană a criticat Bucureştiul şi pentru tentativele repetate ale parlamentarilor de a modifica Codurile Penale, notând, totuşi, că „unele modificări sunt inevitabile” pentru a remedia „problemele identificate în primăvara lui 2014”. Tot la minusuri apar şi criticile la adresa magistraţilor „exprimate de către politicieni şi în mass-media, precum şi lipsa de respect faţă de hotărârile judecătoreşti”.
MCV a fost creat de către Comisia Europeană în 2007 ca un mijloc de a monitoriza starea sistemului judiciar din România şi Bulgaria.