Preşedintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, motivând că unele prevederi afectează exigenţele de claritate şi predictibilitate, iar altele au caracter retroactiv.
În cererea de reexaminare transmisă, joi, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şeful statului arată că această lege instituie schimbarea denumirii Consiliului, prelungirea mandatului preşedintelui şi al vicepreşedinţilor acestui organism, respectiv al consiliilor judeţene ale pensionarilor şi persoanelor vârstnice, de la 2 la 4 ani, stabilirea unor interdicţii pentru ocuparea funcţiei de membru al Consiliului, precizarea reprezentanţilor autorităţilor publice care fac parte din Comisia permanentă a Consiliului Naţional, precum şi atribuţiile consiliilor judeţene ale pensionarilor şi ale persoanelor vârstnice.
"Unele dintre aceste dispoziţii sunt, însă, de natură să afecteze exigenţele de claritate şi predictibilitate a normei, în timp ce altele au caracter retroactiv, motiv pentru care se impune reexaminarea legii de către Parlament", spune Iohannis.
El precizează că prin această lege se defineşte organizaţia de pensionari ca fiind acea organizaţie constituită în scopul îndeplinirii unor atribuţii, precum apărarea dreptului membrilor săi la o pensie calculată şi acordată în condiţiile legii şi a altor drepturi de asigurări sociale, reprezentarea membrilor organizaţiei în raporturile cu instituţiile administraţiei publice locale în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a drepturilor acestora, organizarea de activităţi recreative, culturale şi sportive pentru pensionari, persoane vârstnice şi familiile acestora. De asemenea, potrivit aceluiaşi text al legii supuse reexaminării, se defineşte organizaţia judeţeană a pensionarilor şi a persoanelor vârstnice, respectiv a municipiului Bucureşti, ca fiind organizaţia constituită şi/sau care funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 502/2004 privind asociaţiile pensionarilor, având menţionată această denumire în hotărârea judecătorească de înfiinţare, cu sediul în municipiul reşedinţă de judeţ sau în municipiul Bucureşti, după caz, şi care are în structura ei filiale în localităţile judeţului respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz.
În plus, menţionează că Legea nr. 502/2004 privind asociaţiile pensionarilor prevede că acestea se constituie în scopul apărării dreptului fiecăruia dintre membrii săi la o pensie calculată şi acordată în condiţiile legii, precum şi a altor drepturi de asigurări sociale, potrivit legii, al reprezentării membrilor asociaţiei în raporturile cu instituţiile administraţiei publice locale şi centrale, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a drepturilor cuvenite acestora, al organizării de activităţi recreative, culturale şi sportive, pentru pensionari şi familiile acestora, precum şi al organizării unor activităţi de ajutorare şi asistenţă socială pentru pensionari, în colaborare cu instituţiile specializate ale administraţiei publice. Şeful statului precizează că dispoziţiile Legii nr. 502/2004 referitoare la constituirea asociaţiilor judeţene nu instituie nicio obligaţie cu privire la denumire şi sediu, iar cu privire la înfiinţarea de filiale se prevede posibilitatea, iar nu obligaţia înfiinţării acestora.
În acest context, preşedintele Iohannis solicită Parlamentului corelarea prevederilor legii asupra căreia solicită reexaminarea cu cele ale Legii nr. 502/2004 privind asociaţiile pensionarilor, arătând că aceasta constituie cadrul normativ general referitor la asociaţiile de pensionari.
"Pentru evitarea neclarităţilor şi a contradicţiilor de natură să creeze confuzie în aplicarea normei pentru destinatarii săi, considerăm că prevederile (...) din legea reexaminată ar trebui corelate cu prevederile acestui act normativ în ceea ce priveşte definiţia, scopul şi atribuţiile organizaţiilor de pensionari, precum şi modul de constituire a organizaţiilor judeţene şi a filialelor acestora", spune Iohannis.
El arată că actul normativ transmis spre promulgare prevede modalităţi distincte de dobândire a funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinţi ai Consiliului. Astfel, preşedintele acestui consiliu se desemnează de organizaţia judeţeană a pensionarilor şi persoanelor vârstnice, respectiv a municipiului Bucureşti, cu cel mai mare număr de membri cotizanţi, în timp ce vicepreşedintele se alege de către membrii consiliului.
"Considerăm că ar fi oportun ca atât preşedintele, cât şi vicepreşedintele consiliului judeţean al pensionarilor şi persoanelor vârstnice să fie desemnaţi în aceeaşi modalitate, astfel încât să se asigure o reprezentativitate adecvată a organizaţiilor judeţene a pensionarilor şi persoanelor vârstnice în conducerea acestui consiliu", susţine Iohannis.
El critică şi prevederea conform căreia mandatul preşedintelui şi al vicepreşedinţilor Consiliului Naţional al Organizaţiilor de Pensionari şi al Persoanelor Vârstnice, respectiv al consiliilor judeţene ale pensionarilor şi persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului Bucureşti, în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, se prelungeşte la 4 ani.
"Ţinând cont de faptul că art. 6 şi art. 24 din Legea nr. 16/2000, astfel cum acestea au fost modificate prin legea transmisă la promulgare, instituie o formă diferită de dobândire a acestor mandate, şi anume prin alegeri, iar nu prin prelungirea mandatului, considerăm că dispoziţiile nou introduse ar trebui reanalizate sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, în caz contrar acestea putând genera neclaritate şi lipsă de previzibilitate în aplicare", precizează Iohannis.
Şeful statului arată că dispoziţiile care stabilesc că cuantumul indemnizaţiei lunare a membrilor comisiei permanente se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2019 sunt retroactive şi trebuie reexaminate. AGERPRES