Începând din ianuarie 2021, tranzitul pe coridorul trans-balcanic a încetat, dar România a găsit soluții alternative. Ion Sterian a evidențiat crearea unui coridor pentru importul direct de gaze din Azerbaidjan, regiunea Mării Caspice, terminalele LNG din Turcia și Grecia. În plus, interconectarea dintre Bulgaria și Grecia, finalizată în anul precedent cu o capacitate inițială de 3 miliarde de metri cubi, a consolidat securitatea energetică a țării.
„Chiar dacă a picat din ianuarie 2021 tranzitul pe coridorul trans-balcanic, am creat coridor pentru a aduce direct gazele din Azerbaidjan, din zona Mării Caspice, din terminalele LNG din Turcia și din Grecia.
Mă bucur că anul trecut s-a finalizat interconectarea dintre Bulgaria și Grecia, cu o capacitate, în primă etapă, de 3 miliarde de metri cubi.
Transgaz urmează să intre cu o participație de 20% în terminalul plutitor Argo din Grecia, de la Volos.
Am început conducta Tuzla - Podișor. Gazoductul, dacă nu se întâmplă evenimente deosebite, va fi finalizat în iunie 2025, cu cel puțin doi ani de zile înainte de a veni gazele din Marea Neagră.
Intră în revizie alt gazoduct, Isaccea - Șendreni - Siliștea - București, ca să-l putem folosi de la conductele de tranzit până la Podișor, pentru tranzitul din zonele menționate.
Așa că viitorul, în ceea ce privește țara, arată că România joacă un rol foarte important în zona central-estică a Europei, asigurând gazele și pentru Republica Moldova.
Am preluat în liniște și fără sincope, din septembrie, operarea sistemului național de transport din Republica Moldova, inclusiv Transnistria. Sistemul este sigur în exploatare și am dovedit în zilele trecute că n-am avut niciun fel de probleme în alimentarea consumatorilor", a explicat directorul Transgaz.