Jurnalul.ro Unim generații Ionuț Budișteanu: “Mă consider un produs al sistemul românesc”

Ionuț Budișteanu: “Mă consider un produs al sistemul românesc”

de Georgiana Ionita    |   

23 de ani este vârsta la care cei mai mulți tineri se gândesc ce carieră să aleagă și pun primele cărămizi la temelia viitorului profesional. Există însă și tineri, de aceeași vârstă cu Jurnalul Național, care au reușit până la 23 de ani să scrie istorie, să se remarce profesional și să impresioneze prin talent, determinare și viziune. Ionuț Budișteanu este informatician, inventator și ambasador al turismului românesc, numărându-se printre tinerii care pun România pe un loc fruntaș pe harta lumii. Geniul calculatoarelor a acordat un interviu pentru Jurnalul Național, în care vorbește despre rețeta succesului, valori și România viitorului.

În timp ce majoritatea tinerilor de vârsta lui preferă distracțiile și confortul, Ionuț Budișteanu, un geniu al matematicii își dedică timpul studiului informaticii, revoluționează lumea prin invenții sale și dă dovadă de un patriotism rar întâlnit.

 

Ai reușit pâna la 23 de ani, nu doar să îți aleagi cariera, ci și să îți clădești un renume mondial, câștigând sute de premii naționale și internaționale. Care este rețeta succesului?

Știu că este greu de crezut, dar nu cred că există o anumită rețetă a successului. Singurul lucru pe care îl văd în comun este faptul că trebuie depusă foarte multă muncă, dedicație și să se aloce foarte mult timp pentru a reuși. Consider totuși că viața este cea mai dificilă competiție și cu siguranță imi voi dedica foarte mult timp pentru a avea șansa să câștig și această compeție.

 

 Până la vârsta de 23 de ani ai obținut foarte multe reușite, însă dacă ar fi să le clasezi, care sunt cele mai importante realizări pentru tine?

Probabil cea mai importantă reușită o consider câștigarea celui mai mare concurs de inginerie și știință din lume, Intel Internațional Science and Engineering Fair din SUA, împreună cu premiul în valoare de 75,000 usd, apoi bursa oferită de IEEE, premiul de la ACM. Recent mi-am deschis o firmă în domeniul hardware, în Râmnicu Vâlcea, unde asamblăm roboți industriali VisionBot și îi comercializăm în toată lumea. Sper ca cele mai importante realizari ale mele vor fi din urmatorii ani.

 

Cei mai mulți tineri vor să plece în străinătate în căutrea unui trai mai bun. În majoritatea aparițiilor tale menționezi de atașamentul de România, și faptul că îți dorești să clădești ceva aici. Cine ți-a insuflat patriotismul?

Personal cred că România mi-a oferit o oportunitate uriașă de dezvoltare și îi sunt recunoscător pentru acest fapt. Aici în România m-am format ca persoană și mi-am desfășurat activitatea profesională unde am creat tot felul de proiecte software, hardware, roboți, device-uri etc. În afara faptului că eu consider că Romania are un potențial extraordinar de mare în domeniul meu, IT, tot de aici am pornit pe acest drum interesant al tehnologiilor.  Chiar zilele acestea voi pleca din nou, pentru două luni în Silicon Valley, pentru a învăța business-ul din Statele Unite și mă voi întoarce pentru a forma un business nou în domeniul software–web. Cu ajutorul noilor cunostințe pe care le voi dobandi, vreau să dezvolt în România o platform web.

 

Din 2014 ești unul dintre ambasadorii turismului românesc, alături de Simona Halep, Horia Tecău, Alexandru Tomescu și alte personalități marcante ale țării. Care este imaginea României în străinătate?

Eu am vrut sa fiu unul dintre ambasadorii care promovează România peste granițe la evenimente. În ultimii doi-trei ani am fost prezent pe propria cheltuială la zeci de conferințe, evenimente și summituri, unde prezentam atât România cât și inovația și creativitatea românească. Chiar de curând am fost în calitate de ambasador al turismului românesc la Salina Turda alături de Helmut Duckadam și Nicolae Voiculeț. Mulți dintre cei cu care interacționez din străinătate nu au cunoștințe despre România pentru că nu au vizitat-o niciodata iar câtorva dintre ei chiar le-am oferit un tur prin București.

 

Ai obținut o bursă de 40.000 de dolari pentru a studia la orice universitate din Statele Unite ale Americii, dar ai ales să înveți informatica în România, la Universitatea din București. Ești mulțumit de alegerea pe care ai luat-o?

Nu îmi pare rău pentru această decizie. În România mi s-a oferit libertatea de a învăța singur ceea ce îmi place. În România am avut posibilitatea să lucrez mai departe la propriile proiecte, să imi inființez o firmă, un startup unde am proiectat și acum asamblăm roboții industriali VisionBot, ce sunt utilizați de clienții noștri din Europa pentru a asambla plăci și circuite electronice.

 

 Ce părere ai despre sistemul educațional din România?

Mă consider un produs al sistemul românesc, dar am sesizat și la absolvenții care mi-au venit la interviu pentru angajare că sistemul universitar este extraordinar de teoretic. Ca să vă faceți o părere, la informatică în anul 2016, din 36 de examene, 32 le-am dat pe hârtie.

 

 Care a fost poziția școlii și a profesorilor tăi în fața succeselor obținute în toate aceste competiții?

Majoritatea profesorilor și românilor m-au susținut în toată această perioadă și le sunt recunoscător. Însă, desigur au existat și câteva cadre didactice invidioase pe rezultate mele care m-au făcut să decid personal mutarea de la un colegiu teoretic la un liceu tehnologic, fiind și ceea mai apropriata instituție educațională, și să le arăt tututor că nu contează numele liceului sau profilul, ci elevul. La Oltchim am câștigat un premiu de 75,000 dolari după un an de muncă.

 

Cum vezi România viitorului? Care ar fi cele trei decizii pe care le-ai lua pentru România viitorului?

Viitorul României este strâns legat de tehnologie. Nu mai avem cum să privim spre trecut și consider că dacă vom reuși în continuare să producem o masă critică de experți în IT și tehnologie, vom putea avea un impact uriaș asupra tehnologilor viitorului și să obținem foarte mult capital propriu aici, în România. De asemenea cred că trebuie să dezvoltăm organic (privat, nu pe hârtii cu fonduri inutile) un ecosistem, o infrastuctură de startupuri tehnologice IT atât software, cât și hardware. Dacă aș spune să construim și o industrie cred că e deja prea mult ce îmi doresc.

 

“Principiile mele sunt simple și trebuie regăsite la orice român și anume: onoarea, munca, onesitatea și respectul față de țară.”

 

“Părerea mea este că dacă guvernanții și oamenii din conducere ar iubi țara aceasta măcar un pic, România ar arata altfel.”

 

Pasiunea pentru calculatoare a descoperit-o încă de la vârsta de trei ani, până la 14 ani a studiat singur toată materia de liceu, iar la 18 ani a fost numit cetățean de onoare al Municipiului Râmnicu Vâlcea.

A participat la peste 150 de concursuri naționale și internaționale, printre care și Intel ISEF din America, unde a câștigat locul întâi și 75.000 de dolari pentru un proiect care vizează folosirea inteligenței artificiale în crearea unui model viabil de mașină low cost fără șofer. Prototipul lui a scos în evidență și potențialul construirii în serie de mașini autonome. Banii câștigați din competiții i-a investit într-o mini fabrică unde produce roboți industriali VisionBot, pe care îi vinde inginerilor electroniști și firmelor producătoare de echipamente.

Un asteroid îi poartă numele

Asteroidul 2000 JP56, descoperit în 2010 de către Linear Program of MIT Lincoln Laboratory la observatorul Socorro din New Mexico, a primit numele tânărului inventator român.

Vara aceasta o va petrece la NASA Ames Research Center în Mountain View, Silicon Valley, unde alături de alți tineri lucrează la pornirea unor starupuri tehnologice.

Anul acesta, revista Forbes l-a inclus în topul 30 sub 30 de ani din Europa, la categoria industrie, ca fiind unul dintre cei care pot reporni industria Europei.

Subiecte în articol: ionut budisteanu
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri