Revoluţia din Decembrie 1989 este momentul fondator al libertăţii religioase şi punctul de cotitură majoră în ceea ce priveşte raportarea statului la organizaţiile religioase, a afirmat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache într-un mesaj prezentat, joi, în cadrul conferinţei internaţionale 'Dimensiunea pozitivă libertăţii religioase: cum pot guvernele să sprijine organizaţiile religioase'.
"România sărbătoreşte în acest an 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie şi, implicit, trecerea de la un regim comunist la un regim democratic fondat pe centralizarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Şi în domeniul vieţii religioase, această trecere a fost una radicală. Socotim Revoluţia din Decembrie 1989 momentul fondator al libertăţii religioase şi punctul de cotitură majoră în ceea ce priveşte raportarea statului la organizaţiile religioase. Dacă de la înfiinţarea statului român modern în anii 1860 şi până la Revoluţia din Decembrie 1989 misiunea statului în privinţa vieţii religioase a fost aceea de supraveghere şi control al cultelor, începând cu anul 1990, statul român şi-a asumat sprijinirea exercitării libertăţii religioase de către cetăţeni şi sprijinirea activităţii cultelor religioase devenite cu adevărat autohtone şi libere faţă de stat. Statul român şi-a asumat neutralitatea în privinţa vieţii religioase la fel ca în în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene", a declarat Iordache.
Vicepreşedintele Camerei a reamintit că ţara noastră a devenit parte a tratatelor internaţionale care proclamă supremaţia libertăţii religioase şi a libertăţii de conştiinţă.
"Noua Constituţie din anul 1991 prevedea libertatea de conştiinţă, iar Legea privind libertatea religioasă din anul 2006, promulgată în 2007, reia şi consfinţeşte principiile la care România deja aderase în scopul consolidării democraţiei. De remarcat că actuala lege a cultelor, în vigoare începând cu anul 2006, se numeşte în primul rând Legea libertăţii religioase şi mai apoi a regimului general al cultelor, accentuând supremaţia libertăţii religioase. Suntem la 30 de ani de la Revoluţia din '89 şi de aceea cred că este important să subliniez importanţa fundamentală a liberalizării vieţii religioase începută chiar în tumultul zilelor Revoluţiei şi angajamentul ferm de a respecta libertatea religioasă în cele mai mici detalii, angajament de la care statul român nu se abate", a completat Iordache.
El a adăugat că Parlamentul României acordă o atenţie deosebită domeniului vieţii religioase, menţionând că în cadrul Camerei Deputaţilor funcţionează Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, precum şi un grup ecumenic de rugăciune care se reuneşte săptămânal.
"Dincolo de aceste aspecte, sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră a rezonat cu gestul extraordinar pe care Sanctitatea Sa Papa Francisc l-a făcut în timpul vizitei în România prin beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri. Sacrificiul lor este cel mai bun exemplu, care ne demonstrează că viaţa nu mai are sens atunci când se pierde legătura cu Dumnezeu, conform propriului crez interior. Persecutaţi, înfometaţi şi torturaţi în cele mai sinistre închisori comuniste, aceşti oameni au ales să moară decât să renunţe la credinţă. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple niciodată şi tocmai de aceea cred că este nevoie de astfel de dezbateri, care să ne amintească permanent că suprimarea drepturilor fundamentale nu poate duce decât la orori în societate", a mai declarat Iordache.
AGERPRES