Iranul a depus o plângere împotriva SUA la Curtea Internațională de Justiție, în privința sancțiunilor americane reimpuse Teheranului. În mai, Donald Trump și-a retras țara unilateral din acordul nuclear cu Iranul, încheiat în 2015 de China, Franţa, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania, prin care Teheranul se angajează să-și limiteze activităţile atomice, timp de un deceniu, în schimbul relaxării sancţiunilor internaţionale.
În plângerea depusă la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), Iranul susţine că sancţiunile impuse de Washington în luna mai a acestui an încalcă tratatul bilateral încheiat de cele două ţări în 1955. „Tratatul de prietenie, relaţii economice şi drepturi consulare” a fost semnat de SUA şi Iran la Teheran, în 15 august 1955, şi a intrat în vigoare la 16 iunie 1957. Autoritățile iraniene susțin că, prin sancţiunile impuse la 8 mai 2018 şi cele care au fost anunţate ulterior, SUA „au încălcat şi continuă să încalce prevederi multiple” ale tratatului din 1955. Plângerea formulată de Teheran cere instanţei internaţionale să decidă ca administrația de la Washington să ridice provizoriu sancţiunile înaintea prezentării unor argumente mai detaliate. Foarte probabil, în zilele următoare, partea americană va contesta solicitarea Iranului, susținând că CIJ nu are jurisdicţie în acest dosar.
Casa Albă dă cu flit europenilor
Între timp, SUA au respins o solicitare europeană comună de a nu pedepsi companiile europene pentru că fac afaceri în Iran, au declarat surse din cadrul guvernului francez, citate de dpa. Într-o scrisoare comună, miniştrii de Externe, de Finanţe şi ai Economiei din Germania, Marea Britanie şi Franţa le ceruseră secretarului american de Stat, Mike Pompeo, şi şefului Trezoreriei, Steven Mnuchin, exceptarea de la sancţiunile SUA a companiilor cu sediul în UE, care au făcut afaceri în Iran de la începutul anului 2016. În pofida retragerii unilaterale a SUA, celelalte puteri care au încheiat acordul din 2015 încearcă să ţină înţelegerea în viaţă.
După retragerea din acord, președintele Donald Trump a anunţat un nou set de sancţiuni împotriva Republicii Islamice. Ca parte a acestor sancţiuni, companiile europene riscă penalităţi severe dacă fac afaceri în Iran şi, în acelaşi timp, operează şi în SUA. Europenii au protestat vehement față de această decizie.
Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a declarat, la începutul săptămânii, că SUA „vor fi trase la răspundere pentru reimpunerea ilegală a sancțiunilor unilaterale”. Concomitent, șeful Organizației pentru Energie Atomică din Iran a anunțat, ieri, că Teheranul a construit o fabrică ce poate produce rotoare pentru până la 60 de centrifuge pe zi, necesare îmbogățirii uraniului, așa cum ordonase, luna trecută, ayatollahul Ali Khamenei.