Obiectivul principal al Băncii Naţionale a României (BNR), respectiv stabilitatea preţurilor, a fost atins în 2018, a declarat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, menţionând că instituţia a avut o politică corectă, bine echilibrată.
"Pentru perioada care a trecut avem această evoluţie a ratei inflaţiei. Ea a reintrat în intervalul de variaţie asociat ţintei staţionare în T4 2018, în line cu prognoza noastră. Cu alte cuvinte, în anul trecut, obiectivul principal al acestei instituţii, acela legat de stabilitatea preţurilor, obiectivul principal a fost atins, după, într-adevăr, o evoluţie care prin vară ne descuraja şi pe noi, ca să spunem aşa. Am avut o politică corectă, bine echilibrată, prin utilizarea mai multor instrumente, nu numai a ratei de politică monetară, şi am ajuns la acest rezultat. Într-adevăr, ne-au ajutat şi câţiva factori externi. De exemplu, declinul abrupt al cotaţiei ţiţeiului pe pieţele internaţionale, dar în urmă cu un an acelaşi factor nu numai că nu ne-a ajutat, a ridicat probleme serioase", a spus Isărescu.
El a menţionat că a avut loc şi manifestarea unor efecte de bază favorabile la nivelul grupei alimentelor procesate şi al energiei electrice. Acesta a fost elementul care a ajutat BNR în prognoza potrivit căreia inflaţia va veni în jos.
Potrivit guvernatorului băncii centrale, lucrul cel mai important este acela că atunci când inflaţia atinge vârful de 6% să nu se deterioreze anticipaţiile inflaţioniste.
"Aici decizia a fost foarte grea. Puteam să ne repezim să majorăm rata dobânzii şi asta ar fi afectat creşterea economică, posibil să fi stimulat intrările de capital, e posibil să fi apreciat cursul leului, ceea ce la prima vedere pare că este un lucru bun, dar aprecierea cursului leului deteriorează contul curent, îţi creează alte probleme sau îţi agravează probeleme pe care le aveai. Deci faptul cu nu am majorat rata de politică monetară nu înseamnă inacţiune, nu înseamnă lipsă de reacţie. Mai ales că cine înţelege politica monetară observă că am acţionat în sensul mişcării dobânzilor pe piaţa interbancară, cele care sunt atât de neînţeles acum", a declarat Mugur Isărescu.
Conform raportului, în linie cu traiectoria anticipată, rata anuală a inflaţiei IPC şi-a accentuat parcursul descendent în ultimul trimestru al anului 2018. Indicatorul a coborât la 3,4% în luna noiembrie şi a decelerat ulterior la 3,3% în luna decembrie, consolidându-se astfel în interiorul intervalului asociat ţintei staţionare de 2,5% ą1 punct procentual.
"În ambele luni, valorile înregistrate ale ratei anuale a inflaţiei s-au plasat sub cele ale prognozei benchmark din Raportul asupra inflaţiei din noiembrie, reflectând cu precădere şocuri de natura ofertei, asociate scăderii cotaţiilor internaţionale ale petrolului, precum şi ieftinirii citricelor pe fondul producţiei abundente de la nivel european. Tendinţa descendentă a ratei anuale a inflaţiei din trimestrul IV a fost rezultatul evoluţiilor tuturor componentelor coşului, inclusiv al celei a indicelui CORE2 ajustat, a cărui dinamică a atins 2,5% în decembrie 2018, în decelerare de la 2,8% în luna septembrie. În acelaşi timp, însă, rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să se majoreze, de la 4,5% în luna septembrie, până la 4,6% în luna decembrie. Un parcurs similar a cunoscut şi rata medie anuală a inflaţiei calculată folosind indicele armonizat (IAPC), care a urcat cu 0,3 puncte procentuale, de la 3,8% în septembrie la 4,1% în decembrie. Ecartul indicatorului faţă de media europeană s-a menţinut ridicat, la peste 2 puncte procentuale", se spune în document.
În ceea ce priveşte perspectivele inflaţiei, conform scenariului de bază, rata anuală a inflaţiei IPC va atinge 3% la sfârşitul
anului 2019 şi 3,1% la finele anului 2020. Faţă de Raportul precedent, scenariul actualizat revizuieşte uşor ascendent proiecţia pentru sfârşitul anului curent, cu 0,1 puncte procentuale, pe seama unei contribuţii mai ridicate provenind din partea ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat, în timp ce contribuţiile unora dintre celelalte componente ale coşului de consum s-au compensat reciproc.
Pentru lunile decembrie 2019 şi decembrie 2020, contribuţia cumulată a componentelor exogene la rata anuală a inflaţiei IPC este preconizată să se diminueze semnificativ raportat la valoarea înregistrată în decembrie 2018 (1,8 puncte procentuale), până la 0,9 puncte procentuale şi, respectiv, 1 punct procentual.
În cursul anului 2019, majorările de mai mare amploare ale preţului tutunului, decurgând din noul cuantum al accizei stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, sunt compensate de cele mai reduse ale preţurilor combustibililor şi, respectiv, componentei LFO (ieftinirea sensibilă a preţului citricelor pe plan european). Pe parcursul anului 2020, contribuţia componentelor exogene a fost revizuită descendent, preponderent pe seama reconfigurării traiectoriei preţului gazelor naturale, prin încorporarea efectelor prevederilor OUG nr. 114/2018 referitoare la impunerea unor niveluri de preţ de tip plafon pe circuitul de stabilire a preţului final de vânzare a produsului către consumatorii casnici. În contextul continuării ajustării accizelor la combustibili şi la produsele din tutun pe parcursul intervalului de prognoză, rata anuală a inflaţiei IPC calculată la taxe constante va rămâne inferioară dinamicii proiectate a indicatorului headline, cu 0,4 puncte procentuale la finele anului 2019 şi, respectiv, cu 0,3 puncte procentuale la sfârşitul celui următor. AGERPRES