Sute de camioane pline cu combustibil, ciment și alte bunuri traversează în fiecare lună un teritoriu arat, al nimănui, aflat între Egipt și Fâșia Gaza. Cu fiecare transport, Hamas devine mai puternică.
Estimările experților internaționali arată că Hamas colectează lunar zeci de milioane de dolari din impozite și taxe vamale percepute la punctul de trecere din orașul de frontieră Rafah. Fondurile ajută organizația islamistă să gestioneze un guvern și o aripă armată de temut, în timp ce sprijinul internațional acoperă majoritatea nevoilor de bază ale celor două milioane de locuitori din Gaza.
Sperietoarea Hamas
Pentru mulți, derularea acestui scenariu cotidian, cu acordul tacit al Israelului - care consideră Hamas o grupare teroristă -, ar putea fi o surpriză. De cealaltă parte, autoritățile de la Ierusalim susțin că este vorba despre o colaborare cu egiptenii pentru supravegherea orașului Rafah, în vederea menținerii stării de liniște în zonă.
Foarte probabil, nu este însă vorba numai despre asta. După ce a supraviețuit războaielor, patru la număr, dar și blocadei impuse timp de aproape 15 ani de către Israel și Egipt, Hamas s-a întărit, iar statul evreu a fost nevoit să accepte că inamicul său de moarte nu poate fi eliminat din regiune.
Guvernul de la Ierusalim tolerează în mare măsură conducerea Hamas în Fâșia Gaza, deoarece o invazie prelungită este considerată mult prea costisitoare. Concomitent, organizația islamistă le oferă liderilor israelieni o sperietoare ideală pentru comunitatea internațională. Astfel, membrii executivului condus de Naftali Bennett se întreabă retoric, la toate întâlnirile cu omologii lor străini, cum poate fi permisă crearea unui stat palestinian independent, dacă palestinienii sunt împărțiți între două guverne, dintre care unul, cel al Hamas, din Fâșia Gaza, se opune cu fermitate existenței Israelului. Autoritatea Națională Palestiniană, care conduce Cisiordania, era, oricum, singurul interlocutor viabil pentru Israel.
Nu în ultimul rând, Hamas a obținut anumite concesii din partea israelienilor pentru a-și reduce actele de violență pe care le inițiază în mod frecvent.
Înțelegeri tacite
Deși refuză să discute cu Hamas, Israelul a negociat în ultimul deceniu o serie de încetări neoficiale ale focului, prin intermediul unor mediatori egipteni, qatarezi și ai ONU, prin care a relaxat blocada în schimbul detensionării situației la granițele sale.
Actualul premier, Naftali Bennett, a fost un critic vehement al politicii guvernului anterior, care permitea Qatarului să trimită valize cu bani în Gaza, prin punctul de trecere israelian. La câteva luni, însă, după ce Bennett a devenit prim-ministru, plățile către familiile nevoiașe au fost reluate printr-un sistem de bonuri administrat de ONU, iar Qatar și-a reluat contribuția la salariile executivului condus de Hamas, sub formă de combustibil.
Bineînțeles, Israelul neagă că ar fi cedat în fața cererilor Hamas. Guvernul Bennett afirmă, în schimb, că a modificat politicile pentru a încerca să se asigure că ajutorul umanitar ocolește Hamas și, de asemenea, că a răspuns în forță tuturor atacurilor, fie și de amploare mai mică, inițiate de organizația teroristă.
Robinet pentru bani
După ce, în 2007, Hamas a preluat puterea de la Autoritatea Palestiniană în Gaza, Israelul și Egiptul au impus o blocadă economică în teritoriile controlate de organizația islamistă. Drept răspuns, în Rafah și în jurul acestuia au apărut imediat tunelurile de contrabandă, iar Hamas a început să perceapă taxe enorme pe bunurile care erau introduse în Fâșia Gaza.
Președintele egiptean, Abdel-Fattah el-Sissi, a ordonat distrugerea tunelurilor, după ce a răsturnat, în 2013, un guvern islamist care era simpatizant al Hamas. Dar, după patru ani și un alt război în Gaza, autoritățile de la Cairo au acceptat cererea Hamas de a deschide un punct comercial de trecere.
Importurile prin celălalt punct comercial de trecere funcțional în Gaza - cel cu Israelul - sunt deja taxate de autoritățile israeliene, care transferă o parte din venituri către Autoritatea Palestiniană, astfel încât Hamas nu poate impune decât tarife mici, fără a umfla prețurile în mod vizibil.
Aproximativ 2.000 de camioane încărcate cu ciment, combustibil și alte bunuri au intrat prin Rafah în septembrie, aproape dublu față de media lunară din 2019 și 2020, susține „Gisha”, un grup israelian pentru drepturile omului, care monitorizează îndeaproape situația de la frontierele Fâșiei Gaza.
Directorul general al punctelor de trecere din cadrul Ministerului Economiei condus de Hamas - care obișnuia să supervizeze colectarea taxelor din tuneluri - susține că autoritățile palestiniene din Gaza nu obțin mai mult de un milion de dolari pe lună de la punctul de trecere israelian și până la 6 milioane de dolari pe lună, de la vama din Rafah, la granița cu Egiptul.
Ministerul de Finanțe al Autorității Palestiniene estimează însă că Hamas obține până la 30 de milioane de dolari pe lună, în principal din taxele pe combustibilul și tutunul care intră prin Rafah.
Sub protecția anonimatului, un importator de țigări din Gaza, citat de AP, declara recent că un mic grup de comercianți importă între 9.000 și 15.000 de lăzi de țigări prin Rafah în fiecare lună, iar Hamas percepe între 1.000 și 2.000 de dolari pe ladă. Numai acest trafic ar aduce Hamas, în medie, 18 milioane de dolari.
La rândul lor, economiști din Gaza estimează că Hamas face până la 27 de milioane de dolari pe lună, pe lângă taxele și vămile încasate pe ciment și combustibil.
Restricții de fațadă?
Toate materialele de construcție - inclusiv cele aduse prin Rafah - sunt importate în Fâșia Gaza prin intermediul unui sistem de monitorizare stabilit cu ONU și Autoritatea Palestiniană, după războiul din 2014. Israelul afirmă că interzice toate proiectele de construcție noi și de mari dimensiuni, până când se ajunge la un acord pentru returnarea a doi prizonieri deținuți de Hamas încă din 2014.
Mai mult, atât la punctul de trecere cu Israelul, cât și la cel cu Egiptul sunt în vigoare restricții privind așa-numitele articole cu dublă utilizare, care ar putea fi folosite în scopuri militare.
Un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului israelian al Apărării a afirmat recent că obiectivul executivului de la Ierusalim este maximizarea ajutorului umanitar, minimizând, în același timp, riscul ca acesta să aducă beneficii Hamas. Oficialul a adăugat că Israelul este conștient de riscurile importurilor din Rafah, dar se bazează pe egipteni pentru a se asigura că ei aplică aceleași restricții ca la punctul de trecere israelian.
Și ajutor internațional
Chiar dacă Hamas colectează venituri pentru guvernul său și din punctele de trecere și din taxarea întreprinderilor locale, comunitatea internațională susține populația din Gaza.
Agențiile ONU au cheltuit peste 4,5 miliarde de dolari în Gaza, începând din 2014, dintre care 600 de milioane de dolari numai în 2020. Cea mai mare parte a acestei finanțări este făcută prin agenția ONU pentru refugiații palestinieni, care oferă ajutor alimentar, servicii de sănătate și administrează școli pentru aproximativ 280.000 de copii.
La rândul său, Qatar a trimis 1,3 miliarde de dolari în Gaza, începând din 2012, pentru a finanța reconstrucția și serviciile de sănătate, inclusiv 500 de milioane de dolari promise după războiul din luna mai.
Deocamdată, veniturile lunare obținute de Hamas, precum și experiența de luptă dobândită de insurgenții săi consolidează puterea organizației islamiste în Fâșia Gaza.