Trezoreria estimează că produsul intern brut (PIB) ar urma să crească cu 3,3 sau 3,4% în acest an, în creștere față de ținta de 3,1% care a fost stabilită în aprilie.
Pentru 2023, guvernul vede o creștere a PIB-ului de 0,6-0,7%, mult sub ținta anterioară de 2,4%, au declarat două surse familiare cu acest subiect, avertizând că estimările sunt încă supuse unor modificări din cauza perspectivelor tot mai incerte.
Draghi a alocat deja aproximativ 66 de miliarde de euro din ianuarie pentru a încerca să atenueze impactul creșterii facturilor la electricitate și gaze asupra firmelor și familiilor.
Succesorul său, în urma alegerillor generale de duminică, va trebui probabil să meargă pe aceeași cale.
Italia intenționează să își confirme obiectivul de deficit bugetar pentru 2022 la 5,6% din PIB stabilit în aprilie, a declarat săptămâna trecută ministrul Economiei, Daniele Franco. O creștere economică mai mică decât se aștepta va împinge deficitul fiscal de anul viitor peste ținta anterioară de 3,9%.
Previziunile vor fi cuprinse în Documentul economic și financiar (DEF) al Trezoreriei, care va fi publicat până la 27 septembrie.
Italia ar trebui să trimită proiectul de buget la Bruxelles până la jumătatea lunii octombrie pentru aprobare, dar sursele au declarat că timpul necesar pentru formarea unui nou guvern ar putea însemna o întârziere în acest an.
Naționalista Giorgia Meloni, principala candidată pentru a deveni următorul prim-ministru al Italiei, plănuiește reduceri de taxe de mai multe miliarde de euro în bugetul 2023 pentru a stimula creșterea economică, a declarat consilierul său economic.
Într-un interviu acordat Reuters pe 25 august, Meloni a declarat că va respecta regulile bugetare ale Uniunii Europene.
În condițiile în care inflația se apropie de un teritoriu cu două cifre, BCE a operat două majorări supradimensionate ale ratelor în iulie și septembrie și a promis și mai multe acțiuni, complicând eforturile Italiei de a îndepărta amenințarea recesiunii și de a reduce datoria publică.
Vârsta de pensionare se numără printre principalele probleme cu care se confruntă noul guvern în primul său buget.
Un regim temporar care le permite oamenilor să se pensioneze la 64 de ani expiră anul acesta, iar vârsta de pensionare va crește la 67 de ani la 1 ianuarie, conform unei reforme nepopulare din 2011, pe care liderul Ligii, Matteo Salvini, un aliat al lui Meloni în blocul de dreapta, vrea să o elimine.
Ca o provocare suplimentară, Roma trebuie să ajusteze în fiecare an pensiile la prețurile de consum. În iunie anul trecut, Trezoreria a declarat că factura pensiilor va crește anul viitor la 16,2% din PIB, de la 15,7% preconizat în 2022, din cauza inflației.
(sursa: Mediafax)