Investițiile private și locurile de muncă sunt amenințate de blocajele create pe piață de companiile care nu-și plătesc la timp facturile. Cel mai recent studiu arată că 17% dintre companiile din România s-au simțit vulnerabile, anul acesta, din cauza întârzierilor plăților din partea colaboratorilor.
Specialiștii arată că întârzierile plăților blochează cash-flow-ul, iar de aici se produc alte tipuri de blocaje, ajungându-se până la lupta pentru supraviețuire a firmelor, ceea ce generează scăderea investițiilor și a numărului de angajați. Pe măsură ce crește numărul facturilor neplătite către o companie, aceasta înregistrează pierderi care generează, la rândul lor, costuri suplimentare, cauzate de nevoia de a face împrumuturi.
Studiul EOS, “Comportamente de plată europene 2017”, realizat de institutul independent de cercetare a pieței Kantar TNS Infratest, include 3.200 de companii din 16 țări europene și analizează relațiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată și influența lichidităților asupra economiei europene. Analiza arată că din cauza întârzierilor plăților, 62% dintre companiile din România au înregistrat pierderi de profit în 2017, 41% au avut probleme de cash-flow și 27% au fost nevoite să reducă investițiile, dar și locurile de muncă, iar angajările au fost stopate. Un alt efect imediat resimțit pe piață este creșterea prețurilor, care s-a înregistrat în acest an la 22% dintre companiile din România, situație care afectează direct piața locală.
Procentul reprezentat de creditele neperformante din România nu este foarte mare, dar depășește nivelul mediu din restul țărilor din regiune. „Nivelul de creanțe neîncasate în 2017 în România rămâne de 4%, același ca în 2016, având un impact negativ asupra economiei. Nivelul mediu de creanțe neincasate în Europa de Est este de 3%”, a explicat Georg Kovacs, Managing Director EOS KSI România. Studiul EOS mai arată că 80% dintre companiile din România care au participat la studiul EOS consideră că neîncasarea plăților de la clienți este principalul motiv pentru care clienții B2B (persoane juridice) nu își plătesc facturile la timp.
Nivelul plăților la timp efectuate de către români a crescut ușor în 2017.
Același studiu arată că punctualitatea plăților efectuate de români a crescut ușor în 2017. Termenele de plată au fost reduse în comparație cu anul precedent, nivelul facturilor neîncasate și cel al facturilor plătite rămân la fel ca în 2016. Problemele temporare de cash flow reprezintă principalul motiv pentru neplata facturilor. De asemenea, se remarcă o creștere a procentului companiilor care externalizează serviciile de colectare a creanțelor, precum și o serie de beneficii care rezultă din acest comportament al companiilor. Pe de altă parte, digitalizarea proceselor de facturare nu este văzută de companiile românești ca un factor care contribuie direct la îmbunătățirea achitării facturilor la timp.
În 2017, 74% dintre facturi sunt plătite la timp, ceea ce este echivalent cu o creștere de numai un punct procentual, în comparație cu anul precedent. În același timp, companiile au redus termenele de plată atât pentru clienții persoane fizice (B2C), cât și pentru clienții persoane juridice (B2B). Unul dintre motivele care au contribuit la ușoara creștere a punctualității plăților efectuate de români ar putea fi reducerea scadenței medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienții B2B au scadențe de cel puțin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. “Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenți, am ajuns la concluzia că scadențele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania. Cu toate acestea, în ciuda ușoarei îmbunătățiri a numărului de plăți efectuate la timp, România este una dintre țările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria și Slovacia.
Utilizarea eficientă a colectării de creanțe
Companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experții în managementul creanțelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri. Cele mai multe companii din România folosesc lichiditățile recuperate de specialiștii în managementul creanțelor pentru a-și extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc acești bani în crearea de noi locuri de muncă și securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanțe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperați sunt investiți în piața locală (29%) și în cercetare și dezvoltare (26%).
În ceea ce privește colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanțe, aproape jumătate din companiile din România chestionate își administrează creanțele intern și o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanțelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016, în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanțelor. “Creanțele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialiști în colectarea de creanțe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichiditățile lor sunt protejate”, a explicat Georg Kovacs.
În privința viitorului, companiile din România tind să fie mai puțin optimiste decât erau anul trecut și printre cele mai sceptice țări din Europa de Est legat de tendințele în comportamentul de plată al clienților lor. “Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător și este explicabil, având în vedere crizele politice din țară care conduc la instabilitate economică”, spune Georg Kovacs.
Grupul EOS este unul dintre cei mai importanţi furnizori internaţionali de servicii financiare personalizate, având ca principal domeniu de activitate managementul creanţelor, cu 7.000 de angajaţi și 20.000 de clienţi din 26 de ţări. Principalele sectoare ţintă sunt companiile din sectorul bancar, al asigurărilor, utilităţilor, din domeniul telecomunicaţiilor şi IT. Compania nu recuperează creanțe de la creditele Prima Casă, iar principalele probleme din ultimii ani le reprezintă creditele foarte vechi sau cele de dată recentă.
Georg Kovacs a explicat, în legătură cu această situație, că fenomenul a fost provocat de criza ecconomică declanșată în anul 2008 și de prima consecință a crizei, anume acordarea unui număr foarte mic de credite, în anii următori. Perioada de relaxare din prezent face ca numărul de credite să crească, dar crește în același timp și numprul celor care nu pot sau nu vor să plătească, iar creanțele trebuie să fie recuperate. În cazul creditelor vechi, fenomenul este explicabil tot pe baza crizei econimice din 2008, care a făcut ca unii dintre cei care au accesat acele credite să rămână în imposibilitate de plată, pentru o perioadă mai lungă de timp. Studiul arată că un procent uriaș al celor care au ccredite neperfformante, respectiv 50%, este reprezentat de românii care nu vor să plătească, acesta fiind cel mai mare procent, în comparație cu celelalte țări analizate. Pe următoarea poziție în top se află Grecia, cu un procent de 45% al celor care nu plătesc în mod deliberat.
Compania EOS arată, în același studiu, că România este țara cu cele mai bune rezultate și cel mai mare procent de recuperare a creanțelor companiilor, peste 13% anual, iar banii merg spre investiții și crearea unor noi locuri de muncă. Prin mecanismele de recuperare a creanțelor se evită și efectul de domino pe care îl poate declanșa blocarea cash-flow-ului, astfel încât există o colaborare foarte bună între companiile românești și firmele de recuperare a creanțelor.