Anul trecut, mai mulți deputați USR depuneau un proiect de lege prin care, pe frontispiciul site-ului Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, să se insereze un buton care să permită, voluntar, cetățenilor autoexcluderea de la participarea la jocurile de noroc. Legea prevede deja un Registru Național de Autoexcludere, care permite, de asemenea, autoexcluderea voluntară. Un deputat suveranist a considerat că nu este suficient și propune, printr-o altă lege, ca demnitarii să fie obligați să se autoexcludă de la jocuri de noroc, pe toată durata mandatului sau a deținerii funcției, în caz contrar, fapta constituie abatere disciplinară gravă. Autorul proiectului susține că demnitarii riscă să-și piardă controlul asupra propriilor finanțe, să devină șantajabili și dependenți psihologic de jocurile de noroc, punând în primejdie siguranța publică.
Interesanta idee i-a venit deputatului „suveranist”, în prezent neafiliat, Robert Alecu și face obiectul unui proiect de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și funcționarea jocurilor de noroc, „în vederea introducerii obligației aotoexcluderii din jocuri de noroc pentru persoanele care dețin funcții de demnitate publică”.
Parlamentarul inițiator susține, în expunerea de motive, că „activitatea persoanelor care exercită funcții de demnitate publică presupune o conduită morală și financiară ireproșabilă, bazată pe responsabilitate, echilibru și independență față de influențe economice, sociale sau psihologice care ar putea afecta procesul decizional”.
În același document, se precizează că „jocurile de noroc, indiferent de forma lor (cazinouri, pariuri sportive, loterii sau platform online) reprezintă o activitate economică reglementată, dar care comportă riscuri de dependență, dezechilibru financiar și vulnerabilitate comportamentală”. „Studiile sociologice și psihologice europene arată că persoanele implicate constant în astfel de activități pot dezvolta comportamente compulsive, pierd controlul asupra propriilor decizii financiare și devin expuse la datorii, șantaj sau compromiterea independenței personale”, mai susține parlamentarul inițiator.
Acesta arată că „în cazul demnitarilor, aceste riscuri nu sunt o chestiune morală privată, ci de siguranță publică și de integritate instituțională. Un demnitar îndatorat sau dependent financiar de un operator de jocuri de noroc poate fi influențat, direct sau indirect, în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În lipsa unui mecanism de protecție legală, asemenea vulnerabilități pot genera suspiciuni de corupție, conflicte de interese sau pierderea încrederii publice în instituțiile statului”.
Inițiatorul prezintă exemple similare din alte state
Autorul proiectului de lege mai arată că OUG 77/2009 prevede posibilitatea voluntară a oricărui cetățean de a solicita înscrierea în Registrul Național al Persoanelor Autoexcluse, administrat de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Iar prin ordinul președintelui Oficiului nr. 79/2024, această procedură a fost standardizată și detaliată, stabilindu-se modalitatea depunerii cererii, durata autoexcluderii și obligațiile operatorilor de a respecta restricțiile impuse.
„Totuși, reglementarea actuală nu implică nicio formă de autoexcludere obligatorie pentru anumite categorii profesionale. În același timp, alte acte normative stabilesc obligații clare de abținere de la activități comerciale, de evitare a conflictelor de interese și de declarare a averii, fără a reglementa riscul asociat jocurilor de noroc”, scrie deputatul Robert Alecu.
În expunerea de motive, se precizează că există o practică internațională în acest sens. Spre exemplu, în Norvegia, funcționarii din administrația centrală și locală nu pot participa la jocuri de noroc licențiate. Iar în Suedia, autoritățile publice impun un sistem de autoexcludere automat, iar persoanele aflate în funcții guvernamentale sunt integrate în lista standard de excludere pe durata mandatului. În Canada, angajații guvernamentali, parlamentarii și polițiștii sunt incluși în categoria celor care pot fi excluși automat, în baza reglementărilor etice de serviciu.
Instituțiile avizatoare: Proiectul încalcă libertatea individuală
Concret, proiectul în discuție vizează reglementarea și în legea românească a faptului că persoanele care dețin funcții de demnitate publică, potrivit Codului Administrativ, precum și cele care exercită funcții de conducere sau de autoritate în cadrul instituțiilor și autorităților publice au obligația de a solicita înscrierea în Registrul Național al Persoanelor Autoexcluse, gestionat de ONJR, în termen de 15 zile de la validarea mandatului sau de la numirea în funcție.
De asemenea, proiectul mai prevede că nerespectarea acestei obligații reprezintă abatere disciplinară gravă și se sancționează potrivit reglementărilor legale aplicabile fiecărei categorii de persoane vizate.
Mai mult, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este obligat să transmită semestrial Agenției Naționale de Integritate situația actualizată a persoanelor înscrise în Registrul Național al Persoanelor Autoexcluderii. ANI are, la rândul ei, obligația de a verifica, în cadrul activităților sale specifice, respectarea obligației demnitarilor de autoexcludere.
Consiliul Economic și Social nu susține adoptarea acestei legi și, în avizul negativ adoptat, arată că proiectul instituie un mecanism discriminatoriu și reprezintă o restrângere indirectă a libertății individuale. Și Consiliul Legislativ a adoptat, în acest caz, un aviz de respingere.
La data de 22 noiembrie 2024, legea a fost respinsă de către Senat. Iar la 2 februarie 2026, proiectul a ajuns la Camera Deputaților, care este și forul decizional. Aici, comisiile pentru politică economică, pentru buget, pentru industrii și cea juridică au termen să înainteze raportul final până în data de 19 februarie 2026.
Și USR făcea propuneri similare, anul trecut, tot prin intermediul unei inițiative legislative
Nu doar „suveraniștii” au astfel de idei, ci și progresiștii de la USR. O lege inițiată, printre alții, de Diana Stoica, Sebastian Cernic și Allen Coliban invocă obligarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc să publice, în partea superioară a site-ului instituției, un buton cu funcția de autoexcludere de care se vorbește și în proiectul descris mai sus.
Jurnalul a dezvăluit deja despre existența acestui proiect, care dorește ca persoanele care vor să-și limiteze sau chiar stopeze accesul la jocurile de noroc nu vor mai fi nevoite să meargă la ghișeele oficiilor județene pentru jocuri de noroc, să stea la coadă și să depună cerere scrisă, „mai ales că riscă, odată ajunse acolo, să-și piardă și ultimii bani – vezi cazul de la București, unde împart același sediu oficiul și o sală de păcănele”, explică inițiatorii.
„Autoexcluderea reprezintă un instrument esențial în prevenirea și combaterea dependenței de jocuri de noroc, oferind persoanelor care recunosc existența unei probleme posibilitatea de a se proteja. Cu toate acestea, în practică, există numeroase situații în care jucătorii care au solicitat autoexcluderea continuă să joace, fie din cauza deficiențelor de implementare ale operatorilor, fie prin utilizarea unor metode care ar trebui prevenite printr-un sistem eficient de control. (...) Disponibilitatea ONJN de a susține măsura autoexcluderii este în prezent doar simulată, oferind câteva informații pe site-ul propriu, identificabile prin funcția de căutare”, se arată în expunerea de motive.