Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a fost atacată vineri la CCR de președintele Klaus Iohannis. Legea a fost transmisă în 22 iunie de Parlament pentru promulgare.
În sesizarea de neconstituționalitate, Klaus Iohannis susține că, prin conținutul său normativ, legea contravine mai multor articole din Constituție.
Astfel, prin noua soluție legislativă președintelui Curții de Conturi i se atribuie aceleași competențe ca și plenului instituției
În plus, acesta va coordona, îndruma și conduce, după caz, întreaga activitate a instituției, ceea ce înseamnă că nu mai este respectat principiul independenței membrilor Curții de Conturi în exercitarea mandatului lor.
Șeful statului consideră neconstituționale și noile prevederi referitoare la coordonarea departamentelor Curții de Conturi în condițiile în care șefii departamentelor vor ajunge în subordinea președintelui Curții de Conturi.
„Ca efect al subordonării față de președintele Curții de Conturi a aparatului administrativ din cadrul departamentului aflat în coordonarea unui consilier de conturi va fi afectată independența acestuia. Altfel spus, prin faptul că directorii din cadrul Curții de Conturi se subordonează președintelui, și nu consilierilor de conturi, care doar coordonează departamentele, sunt create premisele încălcării principiului imparțialității”, se arată în sesizarea la CCR.
Președintele consideră că noile prevederi ar conduce către concentrarea puterii de decizie în sarcina președintelui Curții de Conturi și, după caz, a vicepreședinților, ceea ce implică o diminuare a rolului celorlalți membri ai instituției.
Un alt articol contestat în noua lege se referă la organizarea concursurilor pentru directori și directori adjuncți ai departamentelor Curții de Conturi, camerelor de conturi județene și a municipiului București, măsură fiind de natură să afecteze stabilitatea aferentă funcției de auditor public extern.
De asemenea, sesizarea de neconstituționalitate critică și prevederea din lege potrivit căreia reprezentanții entităților auditate „nu răspund pentru consecințele măsurilor administrative”, această normă fiind lipsită de claritate și predictibilitate.
„Nu rezultă către cine va fi transferată răspunderea pentru activitățile realizate în exercitarea funcțiilor de către reprezentanții entităților auditate și care au cauzat totuși un prejudiciu. Exonerarea de răspundere a reprezentanților entităților publice auditate pentru consecințele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constituțional al acestei autorități”, se mai arată în sesizarea către CCR.
Un alt articol contestat se referă la posibilitatea acordată entității auditate de a recurge la serviciile unui expert autorizat extern și independent, iar, astfel, rolul constituțional al Curții de Conturi va fi afectat.
Totodată, este considerată neconstituțională condiționarea sesizării organelor de urmărire penală de aprobarea plenului Curții de Conturi.
Președintele consideră neconstituțional și articolul care pemite membrilor Curții de Conturi să desfășoare activități didactice, de cercetare științifică și de formare profesională în condițiile în care aceștia sunt asimilați prin Constituție judecătorilor din punct de vedere al regimului incompatibilităților.