Șeful statului a spus că experiențele pe care românii le-au avut cu crizele economice din 2009, 2010 și 2011 - unde s-a încercat în plan european aplicarea unor măsuri de austeritate - au arătat că rezultatul nu a fost bun.
“Nu cred şi nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Am avut criza economică din 2009, 2010 ,2011 unde s-a încercat în plan european să se combată criza cu măsuri de austeritate, nu a fost rezultatul bun. Nu intenţionez să accept un nou experiment de acest tip cu România. Planul pe care îl avem a fost prezentat de Guvern. Este un plan care până acum a funcţionat foarte bine, Guvernul alocă bani suficienţi pentru investiţii, avem mare noroc că dispunem de fonduri europene substanţiale atât pe fondurile europene obişnuite , cât şi pe PNRR. Pe de altă parte, Guvernul a venit cu pachete de sprijin succesive pentru a ajuta populaţia vulnerabilă”, a declarat Iohannis.
De asemenea, el a precizat că este important să ne pregătim de aceste vremuri complicate.
“Vom avea în continuare investiţii semnificative în infrastructură şi economie, vom avea şi pachete de sprijin acolo unde este nevoie. Situaţia este complexă, criza energetică nu s-a terminat, se vorbeşte de o criză a alimentelor care pe noi poate nu ne afectează direct, dar dacă preţurile în plan global cresc, rezultatul va fi acelaşi şi la noi. Este important să ne pregătim pentru aceste vremuri, care vor fi complicate. Mi-aş fi dorit să am numai veşti pozitive aşa cum am avut pe politică externă şi securitate, însă aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alţii, în speţă de Rusia care a atacat Ucraina şi a provocat criza energetică şi toate celelalte crize. Trebuie să avem răbdare şi Guvernul să ia măsurile cele mai înţelepte, să sprijine populaţia vulnerabilă în toate privinţele şi să vină în acelaşi timp în sprijinul economiei”, a mai afirmat Iohannis.
Președintele a mai declarat că nu este de acord cu taxa de solidaritate și cu renunțarea la cota unică.
„Sunt pentru păstrarea cotei unice și împotriva taxei de solidaritate, această opinie am exprimat-o de mai multe ori”, a explicat președintele Iohannis. Nu mi se pare corectă ca principiu taxa de solidaritate... iar cota unică nu este neapărat cel mai bun mod de a impozita, dar pentru un sistem care nu este digitalizat are multe avantaje”, a adăugat Klaus Iohannis. El a estimat că modificările în discuție nu se vor produce în timpul mandatului său.
Șeful statului a vorbit marți și despre proiectul legii avertizorilor de integritate anunțând că va uza de toate instrumentele de care dispune în calitatea de șef de stat. „Sunt convins că la final vom avea o lege bună”, a precizat Iohannis.
În prezent legea este la CCR pentru analiză și se așteaptă decizia judecătorilor.
„Fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine și voi uza de instrumentele de care dispune președintele”, a explicat Klaus Iohannis, în cadrul conferinței de presă.
Șeful statului a mai spus că important este ca legea să respecte întocmai solicitările instituțiilor europene.
„Pentru mine este important să fie o lege bună, să transpună directiva europeană în litera și spiritul ei... alte comentarii sunt premature în această etapă... sunt convins că la final vom avea o lege bună”, a precizat Iohannis.
Referitor la declarațiile recente ale Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care a anunţat că în perioada următoare este estimată o creştere a numărului de cazuri de infectări cu COVID, președintele Iohannis, a dezvăluit că a vorbit cu ministrul Sănătății despre evoluția pandemiei și nu se gândește la restricții.
„Mi-a spus că nu se gândeste la măsuri restrictive, ci doar la recomandări, eu sper să aibă dreptate”, a spus seful statului.
Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit marți și despre posibilitatea de a ajunge viitorul șef al NATO, vehiculată în unele cercuri media din țara noastră.
„Dacă mi s-ar face această propunere aș evalua-o și aș face o declarație publică”.
NATO îi caută un succesor lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat de secretar general al organizației expiră pe 1 octombrie. Pe lista de posibile nume pentru această poziție figurează și cel al președintelui Klaus Iohannis, potrivit unor surse din interiorul alianței. Jens Stoltenberg urmează să preia funcţia de guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei.
Președintele Klaus Iohannis a comentat azi și anunțurile oficialilor ANAF în legătură cu verificarea profesorilor care realizează venituri din meditații.
”Eu cred că cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit. Dacă chiar profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată am oarece întrebări în această speță, dar nu se pot accepta excepții. Dacă ANAF va verifica zonele în care se realizează evaziune pe scară mai largă atunci colectarea va fi mai bună”, a spus Iohannis.
În 2014, Iohannis, a evitat în cadrul unei emisiuni să dezvăluie câți bani lua pentru o oră de meditație și cum era plătit. El a susținut că nu își mai aduce aminte.
Klaus Iohannis a evitat să răspundă dacă banii îi lua în plic sau direct în numerar.
Singura întrebare la care a răspuns prezidențiabilul ACL a fost legată de legalizarea meditațiilor: „Da, asta e o problemă care ar trebui rezolvată cât se poate de urgent. Cred că fiecare venit trebuie impozitat în așa fel încât omul să-și dorească să declare venitul decât să nu-l declare. Este o chestiune care se poate rezolva”, a afirmat Iohannis.
El a declarat în mai multe rânduri că și-a achizionat cele șase case din meditațiile pe care le-au făcut el și soția sa.
Conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni