La 169 de ani de la nașterea marelui compozitor român Ciprian Porumbescu, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, opera bucureșteană va prezenta sâmbătă, 15 octombrie, ora 19:00, în variantă semi-staged, opereta „Crai Nou”.
Ciprian Porumbescu s-a născut pe 14 octombrie 1853, la Şipotele Sucevei, în Bucovina. Muzicologii români susţin că artistul român nu poate fi limitat doar la aura unui simbol. Într-o vreme când creația muzicală românească începea să se ridice, să se contureze, la mai puţin de 30 de ani, compozitorul a scris prima operetă românească viabilă, care va deveni un reper al muzicii de gen. Din această perspectivă, Ciprian Porumbescu este un artist cu realizări notabile pentru vremea sa, regretat de generaţiile următoare pentru ceea ce ar fi putut încă să ofere muzicii româneşti din acea etapă istorică, dacă nu ar fi murit la doar 29 de ani. Cântecele patriotice, „Balada” pentru vioară și orchestră și opereta „Crai Nou” i-au adus astfel lui Ciprian Porumbescu, o popularitate extraordinară în secolul al XIX-lea. Cine știe, dacă nu ar fi murit extrem de tânăr, care ar fi fost soarta și rolul acestui talentat muzician bucovinean, în parcursul muzicii românești.
Binecunoscuta operetă „Crai Nou”, folosind creaţia lirică a lui Vasile Alecsandri, este un opus muzical memorabil, care aparţine genului clasic îmbibat de substanţă populară. Ea reprezintă „una din creaţiile de popularitate ale muzicii profesioniste, contribuind la afirmarea compozitorului şi la ridicarea prestigiului muzicii naţionale” – după cum constata muzicologul Octavian Lazăr Cosma.
Opereta în două acte „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu a fost compusă în anul 1882, la Braşov, pe textul poetului Vasile Alecsandri (publicat la Iaşi în anul 1852). Premiera ei a avut loc în data de 27 februarie 1882 (11 martie, pe stil nou), pe o scenă improvizată a Gimnaziului Român din Braşov, unde Ciprian Porumbescu lucra ca profesor de muzică şi cântări la acea vreme. Sursele vremii arată că interpreţii au fost nişte artişti amatori din Braşov. Cu toate acestea, mărturiile celor prezenți transmit că reprezentaţia a fost unul dintre cele mai de seamă evenimente culturale ale muzicii româneşti din Transilvania. Conducerea muzicală i-a aparținut compozitorului. Spectacolul a reprezentat pentru Ciprian Porumbescu, un vis împlinit.
Managerul Operei Naționale București, Daniel Jinga, despre „Crai Nou”: „Pentru mine, întâlnirea cu Ciprian Porumbescu este una foarte specială, o întâlnire ce s-a produs în acest an. Cunoşteam muzica lui, dar într-o formă demonetizată, afectată de propaganda comunistă. Toate acele marşuri mi se păreau că duc cumva către atmosfera de pe stadioane, de la 23 August. Pas cu pas, m-am apropiat de această muzică. E un proiect care în mintea mea „s-a copt” într-o perioadă mai lungă şi, iată, acum, alături de regizorul Răzvan Dincă, vorbim deja despre o montare a acestei lucrări, despre o punere în scenă a ei. Eu consider în continuare că mesajul este tot unul de exorcizare, exorcizare de propagandă, exorcizare de totalitarism şi cred că după acest proces, putem să ajungem cu siguranţă la starea de puritate pe care această muzică ne-o transmite şi la starea adevărată pe care Ciprian Porumbescu a vrut să ne-o transmită. Sper, de asemenea, ca întregul nostru demers să aibă şi finalitate înspre public, sper ca din acest moment cât mai multe persoane să-l redescopere pe Ciprian Porumbescu şi adevărata sa muzică, nu o idee preconcepută pe care noi o avem cu privire la creaţia sa. Sper, de asemenea, că acest titlu îşi va găsi locul în repertoriul Operei Naţionale Bucureşti şi, de ce nu, îşi va găsi locul în programele altor instituţii similare de spectacol.”