Deși toți specialiștii în faună acvatică au explicat că singura soluție este recoltarea acestor pești, Ministerul Mediului a refuzat să aprobe intervențiile. După 4 ani, invazia carasului argintiu pune în pericol Lacul Sfânta Ana care se transformă într-o mlaștină. La fel s-a întâmplat și cu alte specii invazive de plante sau animale, mai ales în Delta Dunării, unde speciile invazive protejate de Ministerul Mediului sunt somnul african, nufărul galben și șacalii.
Lacul Sfânta Ana este la un pas de dezastru ecologic, din cauza înmulțirii unei specii de pești invazivi – carasul argintiu (Carassius auratus gibelio), introdus, probabil, în mod voit. Peștii din această specie au cauzat deteriorarea calității apei, iar situația s-a agravat după 2020. Consiliul Județean Harghita a investit în studii de mediu făcute de specialiștii de la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Csomád-Bálványos, iar cel mai recent raport al acestora arată care este situaţia actuală a apei lacului, relaţia dintre speciile invazive de peşti din lac şi calitatea apei, oferind și soluții pentru rezolvarea situaţiei.
Rezultatele raportului au fost prezentate săptămâna trecută, iar autoritățile locale au cerut Ministerului Mediului să intervină, pentru a aproba recoltarea acestor pești, însă nu a fost luată o decizie în acest sens, așa cum nici din 2020 până astăzi nu a răspuns nimeni de la ministerul de resort la solicitările venite din partea specialiștilor județului.
Până în prezent nu s-a aflat cum a ajuns carasul argintiu în Lacul Sfânta Ana, dar cea mai plauzibilă ipoteză este că peștii au fost aduși în lac de către pescari, cu mai mulți ani în urmă. Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din țara noastră. Se întinde pe 20 de hectare și are o adâncime de 7 metri. Lacul s-a format natural, în craterul masivului Ciomatu, la o altitudine de 945 de metri.
Speciile au apărut după intervenția omului
Până acum câțiva ani, în apă nu erau pești, ci doar crustacee care o curățau și o păstrau limpede. După intervenția neautorizată a unor oameni, ecosistemul s-a degradat și în lac au apărut alge și caras argintiu.
Ca orice specie invazivă, carasul argintiu se înmulțește foarte rapid, astfel încât acum a ajuns să consume zooplanctonul – organismele care trăiesc în apa lacului, având rolul de a filtra apa şi de a se hrăni cu algele. Cu alte cuvinte, peștii mănâncă crustaceele care ar putea filtra apa și astfel algele se acumulează, au explicat specialiștii.
De aici a pornit o reacție în lanț, care distruge toată flora și fauna lacului monument al naturii. „Algele, în esenţă, nu mai au un duşman natural şi lacul nu mai are capacitate de a se regenera de la an la an, de la deceniu la deceniu şi suntem într-un proces de degradare, de entrofizare. În momentul în care masa de alge nu se mai poate autosusţine, face colaps şi se transformă într-o apă putrezită”, a explicat, la lansarea raportului despre situația lacului, directorul Asociației Pro Sfânta Ana, Dósa Levente.
Specialiștii au fost ignorați
Pericolul este accentuat de faptul că lacul este extrem de sensibil la schimbări, deoarece singura sa sursă de alimentare cu apă provine din precipitații, iar evacuarea apei se face doar prin evaporarea naturală. Nivelul apei se păstrează numai din precipitaţii, pentru că nu există niciun izvor care să-l alimenteze.
Tibor Hartel, cercetător la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, a atras atenția autorităților, încă din 2021, că peștii trebuie să fie eliminați din lac, neavând ce să caute aici. Ceea ce se mai poate observa este culoarea verde intens pe care a căpătat-o apa, arătând schimbările periculoase prin care trece, iar fără intervenția de urgență de la Ministerul Mediului, prin Apele Române, pentru a curăța apa acestui lac, se va transforma într-un iaz obișnuit din zona de câmpie sau într-o mlaștină, spun specialiștii.
Scăldatul a fost interzis în lacul vulcanic cu 6 ani în urmă, după ce s-a constatat că au început să se înmulțească algele. Acest lucru este prevăzut și în Planul de Management al rezervaţiei. Problema distrugerii lacului care este monument al naturii nu e legată doar de pierderea celor peste 100.000 de turiști, cei mai muli fiind străini, care vin în România să viziteze această zonă, ci mai ales de dezastrul ecologic sprijinit chiar de Ministerul Mediului.
Autoritățile locale nu au primit niciun răspuns
Ministerului Mediului este instituția abilitată să gestioneze situația lacului, prin Apele Române, dar nu a fost demarată nicio acțiune în acest sens, în ultimii 6 ani, nici măcar după 2020, când autoritățile locale au intrat în alertă și au cerut, în mod repetat, să se intervină de urgență, pentru salvarea lacului.
Consiliul Județean Harghita, Asociația Pro Sfânta Ana și specialiștii Universității Sapientia din Miercurea-Ciuc vor continua să facă studii științifice aprofundate, obținând astfel informații la zi despre calitatea apei sau mișcarea masei de pește, însă Lacul Sfânta Ana este proprietatea statului, fiind administrat de Apele Române, astfel încât autoritățile locale și asociațiile nu au competențe legale pentru a putea interveni.
Am contactat Apele Române, pentru lămuriri, dar autoritatea nu a putut formula un răspuns „atât de repede”, în câteva ore de la solicitare, singurul lucru cert pe care l-am putut obține fiind că ANAR nu administrează rezerva piscicolă, conform legii. Problema pe care am constatat-o este alta: Apele Române nu aveau un răspuns pregătit pentru această situație care a apărut și a fost semnalată de oamenii de știință și de Consiliul Județean Harghita în 2020, 2021, 2022, 2023, ultimul raport științific fiind prezentat în conferință de presă de CJ Harghita pe 6 iunie 2024. din martie 2020, până ieri, Ministerul Mediului și Apele Române puteau să formuleze un răspuns pentru autoritățile locale care au cerut intervenția lor în mod repetat, însă nu a existat niciun astfel de răspuns.
În legătură cu problema legislativă a „resursei piscicole” pe care o invocă Apele Române (neoficial), ar fi la Ministerul Agriculturii, dar Lacul Sfânta Ana este unicat, este monument al naturii, este singurul lac vulcanic al României și are statut de Rezervație, nefiind populat cu pești sau cu alge verzi până acum câțiva ani, conform oamenilor de știință, astfel încât nu se poate vorbi despre o „resursă piscicolă”, ci de două specii invazive care distrug un monument al naturii.
De asemenea, Apele Române și Ministerul Mediului nu au observat, până acum, că deși legislația spune că „o campanie de ihtiofaună trebuie să fie aprobată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA)”, acei pești nu aveau ce să caute în apa Lacului Sfânta Ana - lucru care nu are legătură cu legislația pentru agricultură, piscicultură sau pescuit, ci cu protecția mediului de care ar fi trebuit să se ocupe mai ales Ministerul Mediului.
Cercetătorii și presa din Ungaria au semnalat problemele
Ministerul Mediului și Apele Române n-au aflat nici de abordarea acestui subiect în presa din Ungaria. Dacă din 2020 până azi nu au formulat un răspuns pentru autoritățile județene din Harghita sau pentru zecile de apariții ale subiectului în presa din România, din martie 2020 până acum, puteau s-o facă măcar pentru ziarele din țara vecină.
Situația gravă a rezervației naturale din Harghita a fost semnalată și de presa maghiară. Ziarul „Krónika”, din Ungaria, a publicat un articol în care citează cercetători care spun că în ultimii zece ani, calitatea apei a lacului s-a deteriorat atât de mult, încât există serioase motive de îngrijorare pentru că, fiind vorba despre un lac vulcanic, nu există posibilitatea regenerării apei, în timp ce algele s-au răspândit mult prea mult și a apărut aşa-numita „înflorire” a algelor, modificându-se compoziţia speciilor de alge.
„Dacă îndepărtăm aceşti peşti sau reducem drastic numărul lor, există şanse ca zooplanctonul să se refacă în mod natural şi să înceapă să consume algele”, este explicația biologului maghiar István Imecs, care susține, la fel ca toți ceilalți specialiști din România care au analizat situația, că în acest lac vulcanic nu ar trebui să există nicio specie de peşte.
Nici algele care s-au înmulțit peste măsură nu ar trebui să existe în acest lac, potrivit specialistului István Máthé, conferenţiar al Catedrei de Bioinginerie de la Universitatea Sapientia, care a arătat că algele verzi au apărut în apă în urmă cu doar câțiva ani și au ajuns să domine lacul în locul algelor brune care existau inițial. Algele verzi se răspândesc după topirea zăpezii, iar în urma prezenţei acestora, apa anterior albastră a lacului Sfânta Ana a devenit verde.
Aceleași probleme sunt și în Delta Dunării
Lacul Sfânta Ana nu este singurul monument al naturii, rezervație naturală, distrus de speciile invazive, cu ajutorul Ministerului Mediului, care ar trebui să ia măsuri pentru protejarea naturii, nu să ajute la distrugerea ei. În 2021, Delta Dunării era invadată de somnul african, de nuferi galbeni și de șacali, dar guvernatoarea Deltei a refuzat orice fel de intervenție.
Specialiștii în faună acvatică au venit atunci cu propuneri de începere a monitorizării și de intervenții, însă Ministerul Mediului a refuzat orice fel de colaborare cu cei care până atunci se ocupau cu acest tip de cercetare, în zona Deltei Dunării.
La fel cum șacalii s-au înmulțit foarte mult, în ultimii ani, în toată Dobrogea, punând în pericol alte specii, dar și oamenii, specia invazivă de somn african a apărut și s-a înmulțit în foarte scurt timp, cu ajutorul oferit de Ministerul Mediului și de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Speciile invazive ar fi trebuit să fie eliminate, conform mai multor specialiști în biodiversitate, dar aceștia au fost contraziși de fostul guvernator al Deltei, Atena Groza – susținută de USR. Atena Groza a declarat, în plin scandal, în vara anului 2021, că nu consideră că ar exista o problemă reală cu șacalii din Delta Dunării și cu somnul african. Doar după schimbarea din funcție a acesteia s-au luat primele măsuri, anul trecut, dar problemele încă nu s-au rezolvat.