Deși președintele ales, care își va prelua mandatul pe 20 mai, a câștigat cu o diferență confortabilă, partidul său a pierdut controlul asupra Parlamentului, pe care Lai trebuie să se bazeze pentru a adopta legi și bugete.
Din această perspectivă, el se va confrunta cu patru ani dificili de mandat, fără majoritate legislativă, cu o opoziție care dorește să reia un acord comercial cu China în domeniul serviciilor, precum și cu amenințarea permanentă a unei acțiuni militare declanșate de Beijing.
De altfel, China a subliniat la scurt timp după aflarea rezultatelor că majoritatea alegătorilor au votat împotriva lui Lai. Biroul chinez pentru Afaceri cu Taiwanul a afirmat că DPP „nu poate reprezenta opinia publică majoritară” din insula separatistă, deși nu l-a numit direct pe Lai, spre deosebire de perioada premergătoare votului, când l-a caracterizat în mod regulat drept „un separatist periculos”.
Urmează ani de foc
Lin Fei-fan, fost secretar general adjunct al DPP, în prezent membru fondator al unui grup de reflecție al partidului, a declarat pentru Reuters că este „destul de îngrijorat” de faptul că noul guvern va avea patru ani „foarte dificili”, în special în privința relațiilor cu China.
El a spus că parlamentarii opoziției, care împreună formează o majoritate legislativă, ar putea intensifica relațiile cu China, solicitând și reluarea unui controversat pact comercial de servicii, pe care Taiwanul l-a abandonat în urmă cu un deceniu, sub presiunea protestelor în masă.
„Asta este ceea ce ne îngrijorează. Executivele locale și parlamentul ar putea forma un bloc pentru a exercita presiuni asupra guvernului central.”, a spus el.
Atât cel mai mare partid de opoziție din Taiwan, Kuomintang (KMT), cât și micul Partid al Poporului din Taiwan (TPP) au făcut campanie pentru reluarea pactului privind serviciile comerciale.
Niciuna dintre cele două formațiuni politice nu a confirmat dacă vor lucra împreună în parlament, deși președintele TPP, Ko Wen-je, a declarat, sâmbătă, că vor juca rolul unei „minorități critice”.
Candidatul învins al KMT, Hou Yu-ih, nu a răspuns direct, ieri, la o întrebare privind colaborarea dintre cele două partide, spunând doar că „partidele de opoziție au responsabilitatea de a fi partide de opoziție”.
Lai a numit victoria sa „o victorie pentru comunitatea democrațiilor” din întreaga lume. Aproape 72% dintre alegătorii cu drept de vot s-au prezentat la urne sâmbătă pentru a acorda un al treilea mandat DPP în fruntea Taiwanului, dar fără a obține un procent majoritar în parlament.
Intrarea unui al treilea partid - TPP și a candidatului său la președinție Ko Wen-je - a divizat votul opoziției, TPP obținând 26,4%, iar KMT, 33,5%.
De asemenea, TPP a obținut opt locuri legislative, ceea ce îi conferă lui Ko o putere extraordinară, în parlamentul cu 113 locuri, unde nici KMT și nici DPP nu au obținut majoritatea mandatelor, fiecare fiind creditate cu 52 și, respectiv, 51 de locuri.
„Taiwanul a intrat în sfârșit, în mod oficial, într-un sistem cu trei partide, ceea ce complică și mai mult obținerea consensului, în special pentru legislațiile majore.”, a remarcat Wen-Ti Sung, expert în China la Universitatea Națională Australiană, citat de „The Guardian”.
La rândul lui, Dali Yang, profesor la Universitatea din Chicago, afirmă: „Fiecare partid participant a obținut mai puțin decât și-a dorit, dar un pic mai mult decât s-a pregătit”.
Yang a spus că același lucru este valabil și pentru China: Beijingul s-a opus unei victorii a lui Lai, dar a salutat faptul că DPP a pierdut controlul asupra parlamentului, ceea ce va restricționa elaborarea politicilor lui Lai.
Lai, în vizorul Beijingului
La rândul ei, China a respins apelurile lui Lai pentru discuții, în condițiile în care noul președinte ales și partidul său resping revendicările de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar poporul taiwanez poate decide viitorul Taiwanului.
În ultimul an și jumătate, China a organizat două runde de exerciții majore de război în jurul insulei autonome, iar forțele sale operează în mod regulat în Strâmtoarea Taiwan. De asemenea, China a restricționat sau a scumpit unele schimburi comerciale cu Taiwanul.
DPP a calificat toate aceste mișcări drept interferențe electorale. De cealaltă parte, regimul de la Beijing susține că acuzațiile de interferență electorală au fost „trucuri murdare” ale DPP pentru a câștiga voturi.
Hu Xijin, unul dintre comentatorii politici de referință ai Chinei, fost jurnalist la popularul ziar de stat chinez „Global Times”, a scris într-o postare pe rețelele de socializare că este irelevant pentru cine votează taiwanezii, atunci când va veni vorba despre aducerea insulei sub controlul Beijingului.
„Forța continentului este deja aici, iar voința celor 1,4 miliarde de oameni de a finaliza reunificarea țării este, de asemenea, aici. Cine câștigă alegerile locale din Taiwan nu este nici pe departe cel mai important lucru!”, a scris el.
O reacție ostilă la victoria lui Lai din partea Chinei fusese așteptată, de altfel, pe scară largă. Partidul Comunist chinez, aflat la putere, consideră Taiwanul ca făcând parte din teritoriul său, în ciuda faptului că nu a condus niciodată insula. Președintele chinez, Xi Jinping, a precizat că „reunificarea” Chinei și a Taiwanului este o prioritate și nu a exclus folosirea forței pentru a atinge acest obiectiv.
Liderul comunist disprețuiește DPP, pe care îl consideră o formațiune politică separatistă, și a lansat operațiuni militare de intimidare și avertismente retorice, într-o încercare, în cele din urmă eșuată, de a influența alegătorii pentru a-i determina să înlăture partidul aflat la putere.
Luând cuvântul după rezultatul de sâmbătă, Chen Binhua, purtătorul de cuvânt al Biroului chinez pentru Afaceri în Taiwan (TAO), a spus că „Taiwanul este Taiwanul Chinei” și și-a reafirmat angajamentul față de „tendința inevitabilă” de anexare.
„Aceste alegeri nu pot schimba modelul de bază și direcția de dezvoltare a relațiilor dintre cele două maluri ale strâmtorii (...) aceea că patria mamă va fi în cele din urmă reunificată!”, a precizat el.
Ministerul de Externe din Taiwan a condamnat, ieri, aceste comentarii, calificându-le drept „eronate”, „absurde” și „declarații care nu merită să fie combătute”.
Potrivit MAE taiwanez, afirmația potrivit căreia Taiwanul este „o problemă internă chineză” este „total inconsecventă cu percepția internațională și cu situația de dincolo de strâmtoare și contravine așteptărilor comunității democratice globale și voinței poporului din Taiwan de a insista asupra valorii democrației”.
Yang, profesorul de științe politice de la Universitatea din Chicago, susține că TAO s-a confruntat, de asemenea, cu critici din partea naționaliștilor din China, care au considerat că eforturile de a influența sentimentul public din Taiwan, pentru a deveni mai pro-China, au eșuat.
În ultimii ani, Beijingul a intensificat presiunea militară și economică asupra Taiwanului, ceea ce a provocat îngrijorarea observatorilor internaționali că un conflict ar putea fi declanșat foarte curând. Deși Armata Populară de Eliberare a Chinei avertiza vineri că se află în „alertă maximă”, fiind gata să „spargă” comploturile de independență ale Taiwanului, activitatea unităților militare chineze a fost una extrem de calmă în ziua alegerilor.
Amanda Hsiao, analist principal pentru China la „International Crisis Group”, cu sediul la Taipei, a declarat că este probabil ca Beijingul să reacționeze la victoria lui Lai printr-o presiune sporită, în special în perioada premergătoare învestirii sale, în luna mai. Cu toate acestea, activitatea sa va fi probabil mai puțin agresivă decât exercițiile militare la scară largă din ultimii ani.
„L-au etichetat pe Lai ca fiind un scandalagiu, așa că există o oarecare așteptare ca ei să răspundă.”, susține ea, citată de „The Guardian”.
Su Tzu-yun, cercetător la cel mai important grup de reflecție militară din Taiwan, Institutul de Cercetare pentru Apărare și Securitate Națională, precizează că nu se așteaptă la nicio acțiune militară din partea președintelui chinez, Xi Jinping, în următoarele luni.
„El va observa ceea ce spune Lai Ching-te până la învestirea sa, în luna mai. „Partidul Comunist Chinez este extrem de realist. Ceea ce nu poate suporta este riscul politic.”, spune Su, citat de Reuters.
China își îndeamnă însă aliații să susțină revendicarea sa teritorială asupra Taiwanului. Sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova continuă să considere Taiwanul ca fiind parte integrantă a Chinei.
În replică, MAE taiwanez a precizat că Rusia „a devenit de bunăvoie un agresor aflat de partea regimului comunist chinez”, promovând în mod deliberat „principiul unei singure Chine”, solicitarea Beijingului, care revendică Taiwanul ca provincie chineză.
Xi tună și fulgeră
Lideri internaționali l-au felicitat pe Lai Ching-te pentru victoria obținută în alegerile prezidențiale din Taiwan, lăudând participarea numeroasă la vot și procesul democratic. Ei au atras furia Beijingului, care a sperat să vadă înlăturat partidul de guvernământ din insula autonomă.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a felicitat poporul taiwanez „pentru că a demonstrat încă o dată forța sistemului lor democratic robust și a procesului electoral”.
Vorbind cu reporterii la scurt timp după aflarea rezultatelor, președintele american, Joe Biden, care intenționează să trimită o delegație neoficială în Taiwan, săptămâna aceasta, a reafirmat că SUA nu sprijină independența Taiwanului.
Cu toate acestea, Ministerul de Externe al Chinei a transmis, ieri, că declarația Departamentului de Stat al SUA „a încălcat grav promisiunile SUA că va menține doar legături culturale, economice și alte legături neoficiale cu Taiwanul”. Ministerul chinez a anunțat că a depus o plângere oficială autorităților de la Washington în legătură cu aceste comentarii.
Marea Britanie, Uniunea Europeană și Canada au transmis, de asemenea, felicitări DPP. Ministrul britanic de Externe, David Cameron, a declarat că rezultatul a fost „o dovadă a democrației vibrante din Taiwan”.
Ambasada Chinei în Regatul Unit a ripostat însă imediat, precizând că „se opune cu fermitate practicilor greșite ale părții britanice”. Ambasada a îndemnat apoi guvernul de la Londra „să înceteze orice cuvinte sau fapte care interferează în afacerile interne ale Chinei”.
O declarație de felicitare a ministrului japonez de Externe, Yoko Kamikawa, care a descris Taiwanul ca fiind „un partener extrem de important și un prieten important”, a fost, de asemenea, criticată de ambasada Beijingului la Tokyo ca fiind „o interferență gravă în afacerile interne ale Chinei”.