Îngrijorat să nu retrăiască scenariul din 2014, atunci când ocupa funcția de vicepreședinte al țării, iar SUA și Europa au fost prinse cu garda jos de anexarea Crimeei, Biden le-a cerut membrilor echipei sale de securitate națională să utilizeze toate mijloacele pe care le au la dispoziție în încercarea de a descuraja o nouă intervenție militară a rușilor în Ucraina.
„Tot ceea ce am făcut până acum este foarte calculat”, a mărturisit un oficial american pentru CNN. „Avem, însă, doar o fereastră de aproximativ patru săptămâni de acum înainte” pentru a reuși, a adăugat el, precizând că administrația de la Washington a sunat mobilizarea generală, în timp ce o posibilă invazie era încă estimată la câteva luni distanță.
Avertismente directe
Răspunsul american a început printr-o activitate diplomatică intensă, demarată chiar la începutul toamnei, incluzând o vizită a directorului CIA, Bill Burns, la Moscova, pentru a-l avertiza direct pe Vladimir Putin asupra consecințelor catastrofale ale unei eventuale intervenții militare ruse.
Pe măsură ce trupele trimise de Kremlin continuau să se strângă însă la granița cu Ucraina, diplomația discretă s-a transformat rapid în avertismente publice dure adresate lui Putin, care a fost somat să-și retragă soldații sau să se confrunte cu sancțiuni dure și cu o creștere a sprijinului militar american pentru Ucraina.
Oficialități de rang înalt ale administrației Biden insistă în aceste zile că răspunsul SUA la o eventuală agresiune a Rusiei ar depăși toate sancțiunile cu care s-a confruntat Moscova până acum, după anexarea Crimeei. Acesta a fost, de altfel, mesajul trimis lui Putin de către Biden, în timpul recentei videoconferințe dintre cei doi.
Sancțiunile pe care SUA le-au impus Rusiei în 2014 au avut în mare parte scopul de a bloca dezvoltarea pe termen mediu și lung a anumitor firme rusești de stat, prin restricționarea accesului acestora la piețele de capital și la tehnologia americană. În schimb, opțiunile aflate acum în Biroul Oval „ar fi copleșitoare, imediate și ar provoca costuri semnificative pentru economia rusă și sistemul lor financiar", aprecia, recent, o oficialitate de la Casa Albă.
Serviciile americane de informații fuseseră criticate cu vehemență în 2014, pe vremea când Obama forma echipă cu Biden, din cauza faptului că nu reușiseră să anticipeze intervenția în forță a Rusiei în Crimeea. După anexare, presiunile exercitate de Biden în vederea înarmării Ucrainei și a impunerii de sancțiuni severe Rusiei au fost în mare parte anulate de președintele Obama.
Oficialități americane susțin că, în acest moment, Biden vrea să acționeze în mod cu totul diferit. „Această administrație a fost mult mai proactivă. Există acum un sentiment mai realist că Putin este capabil să absoarbă multă durere în efortul său de a provoca pagube SUA și aliaților noștri”, a declarat Tom Malinowski, membru democrat al Camerei Reprezentanților din partea statului New Jersey, care a fost cel mai înalt oficial al Departamentului de Stat pentru drepturile omului din aprilie 2014 până în ianuarie 2017.
Atitudinea proactivă a lui Biden a dus la un schimb de informații mult mai intens cu Ucraina asupra amenințării Rusiei, decât tot ceea ce a existat până acum în această privință, au dezvăluit surse din serviciile secrete americane pentru CNN. Acest lucru a fost posibil, deoarece guvernul ucrainean a devenit un partener mult mai de încredere decât era cu șapte ani în urmă, dar și pentru că Biden este convins că Ucraina nu poate fi exclusă de la discuțiile care privesc viitorul său.
De asemenea, administrația de la Washington a împărtășit din timp informații neobișnuit de detaliate despre mișcările militare ale Rusiei cu NATO, G7 și aliații europeni, într-o acțiune de o coordonare fără precedent. În plus, astăzi există capacități sporite de informații, imagini mai bune din satelit, o poziție consolidată a NATO în estul Europei, preum și o coeziune politică sporită contra Moscovei pe continent.
Toate acestea au permis SUA și aliaților lor să fie mult mai bine avertizați decât în 2014. Mai mult, spre deosebire de intervenția rapidă și surprinzătoare din Crimeea, masarea fără precedent a armatei ruse la granița cu Ucraina nu avea cum să treacă neobservată, trădând pregătiri pentru o posibilă invazie terestră totală în statul vecin.
Greșelile lui Biden
Cu toate acestea, actuali și foști oficiali americani observă greșeli similare cu cele comise în 2014, precum și faptul că Rusia nu pare să ia în serios nici acum amenințările SUA. „Există încă o mulțime de mesaje contradictorii ce vin de la Casa Albă, dar și câteva erori neforțate de care Kremlinul ar trebui să fie destul de mulțumit", a afirmat recent generalul-locotenent Ben Hodges, fost comandant al armatei americane din Europa, între noiembrie 2014 și decembrie 2017.
La capitolul erori, el a trecut dezvăluirea făcută de Biden la începutul lunii, potrivit căreia trimiterea de trupe americane în Ucraina nu este o opțiune. „Sunt de acord că nu este momentul pentru o acțiune militară americană. Dar de ce să anunțăm asta? Aceasta a fost practic o concesie, în timp ce Kremlinul nu a făcut decât să își sporească cererile”, a spus Hodges.
Comentariul lui Biden a întărit convingerea Rusiei că, mai ales după retragerea din Afganistan, SUA nu vor dori să se lege la cap cu un alt război.
Consiliul Național de Securitate este precaut în privința trimiterii în Ucraina a anumitor arme, care ar putea fi considerate de Rusia ca fiind provocatoare. La rândul lui, Obama refuzase să ofere Ucrainei orice fel de ajutor letal, pe același considerent. Acest raționament nu a descuraja însă deloc atacurile continue ale separatiștilor susținuți de Rusia în estul Ucrainei și nici nu a dus la plecarea rușilor din Crimeea.
„Cel mai mare lucru care îi provoacă pe ruși este momentul când părem slabi și confuzi!”, a remarcat, de altfel, generalul Hodges.