Propunerea legislativă pusă recent pe masa senatorilor, cu solicitarea de a fi dezbătută și votată în procedură de urgență, vizează modificarea Legii nr.114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, Grecia, și aparține parlamentarului AUR Andrei Dîrlău, validat ca senator abia în luna iulie 2024, în locul lui Claudiu Târziu, care a devenit europarlamentar. Acesta este, de altfel, și singurul proiect de lege inițiat de senatorul Dîrlău, chiar dacă semnătura sa mai apare pe alte trei inițiative legislative ale colegilor săi de partid, fiind susținut în demersul său de încă 15 senatori și deputați AUR.
Suma dată inițial a fost de 250.000 de euro
Concret, proiectul prevede ca sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc Prodromu, de la Muntele Athos, Grecia, conform Legii nr. 114/2007, să fie majorat cu încă 500.000 de euro, deși suma de bani trimisă călugărilor din acest lăcaș fusese deja mărită de la începutul acestui an, printr-o lege adoptată la finalul lui 2023.
Dacă în legea inițială suma în lei alocată anual de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, era echivalentă cu 250.000 de euro, prin Legea nr. 326/7 noiembrie 2023, sprijinul financiar acordat de România acestui schit a ajuns la 2.000.000 de euro, în prezent.
Parlamentarul AUR consideră, însă, că suma tot prea mică este și propune o finanțare de 2.500.000 de euro pe an. Mai mult, introduce pe lista lăcașurilor de la Muntele Athos care vor primi bani din bugetul României încă un schit și o chilie, fiecare dintre acestea urmând să fie sprijinite cu câte un milion de euro.
„Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, sume în lei pentru Schitul românesc «Prodromu», Schitul românesc «Lacu» și Chilia românească «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe», Colciu, de la Muntele Athos, Grecia, astfel:
a) o sumă în lei, echivalentă cu 2,5 milioane de euro, pentru Schitul românesc «Prodromu»;
b) o sumă în lei, echivalentă cu 1 milion de euro pentru Schitul românesc «Lacu»;
c) o sumă în lei, echivalentă cu 1 milion de euro pentru Chilia românească «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe», Colciu”, prevede proiectul de lege.
Activități spirituale și achiziții „pe baza listei de investiții”
„Schitul românesc «Prodromu» reprezintă ortodoxia românească la Sfântul Munte Athos”, spune parlamentarul în expunerea de motive, și cu toate că a fost ajutat financiar în mod constant de-a lungul timpului de statul român, „în continuare, acest schit are nevoie de ajutorul financiar al statului român în vederea:
1. restaurării, reparării, întreținerii și administrării clădirilor din incintă și a celor 4 biserici;
2. achiziției de mijloace fixe pe baza listei de investiții, avizată conform dispozițiilor legale în vigoare;
3. activităților de întreținere și producție în regie proprie;
4. plății unor activități de manoperă și prestări de servicii;
5. susținerii activităților existențiale și spirituale ale monahilor;
6. primirii și cazării pelerinilor;
7. realizării unor materiale destinate promovării schitului”.
De asemenea, argumentează senatorul, Schitul românesc Lacu și Chilia românească Sfântul Gheorghe, Colciu „sunt continuatoare ale culturii și spiritualității ortodoxiei românești în Muntele Athos” și au nevoie de ajutor de la statul român pentru că mii de pelerini români cer anual sfat duhovnicesc părinților de aici.
Un alt argument adus în susținerea propunerii sale este că în 2025 Biserica Ortodoxă Română „împlinește 100 de ani de la ridicarea ei la rangul de Patriarhie”, iar cu această ocazie vor fi canonizați mai mulți sfinți, „printre care și doi părinți viețuitori și mari duhovnici ai pelerinilor români, respectiv părintele Petroniu Tănase de la Schitul Prodromu și Dionisie Ignat de la Chilia Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Colciu”.
Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană
Schitul Lacu este locuit de călugări români și aparține de Mănăstirea Sfântul Pavel, iar pe lângă biserica mare a schitului, care a fost construită între anii 1898 și 1904, de-a lungul timpului au fost ridicate și mai multe chilii, „numărul călugărilor trecând de 100”. „Banii din bugetul de stat propuși pentru finanțare vor fi necesari în vederea construirii, restaurării, reparării, întreținerii și administrării clădirilor din incintă, chiliilor și a bisericilor, întreținerii călugărilor români și pentru primirea și cazarea pelerinilor români”, susține inițiatorul.
Cât despre milionul de euro necesar chiliei de la Colciu, parlamentarul AUR spune că aici se va ridica o biserică „în cinstea viitorului sfânt, Dionisie Ignat”, iar pentru acest nou locaș de cult este nevoie ca statul român să contribuie cu o parte din bani. De asemenea, alesul spune și o poveste despre locul pe care va fi ridicată biserica, unde s-ar fi săvârșit „minunea cu turcul”.
„Tradiția athonită spune că în zona numită astăzi Colciu (Kaletzi) a fost cândva un schit. Acesta a fost întemeiat anterior veacului al XlII-lea într-unul din locurile cele mai înalte din partea de sud a Mănăstirii Vatopedi, de-a lungul coastei de răsărit a Peninsulei Athonite.
Data construirii în această zonă a primului locaș închinat Sfântului Gheorghe se pierde în negura vremurilor. Dar, după spusele Bătrânului Dionisie Ignat († 2004), viețuitor în aceste locuri, care va fi canonizat în curând, o tradiție foarte veche menționează că locul a fost ales printr-o minune săvârșită de Sfântul Gheorghe, cunoscută ca Minunea cu turcul”, povestește inițiatorul legii în expunerea de motive.
În mod evident, și chilia de la Colciu va avea nevoie de publicitate, așa că textul legii este completat astfel încât sumele alocate de la bugetul de stat să poată fi folosite și pentru acoperirea cheltuielilor necesare „realizării unor materiale destinate promovării schiturilor și chiliei”.