Nu este vorba doar despre tranzacțiile făcute de magazinele de tip cash and carry, ci și de tranzacțiile dintre persoanele fizice. Astfel, plafonul acestor tranzacții, zilnic, a fost limitat la 10.000 de lei până la finalul anului viitor și la 5.000 de lei începând cu ianuarie 2025. Orice sumă care depășește acest plafon va aduce, pentru cei care folosesc banii cash, amenzi de până la 25 la sută din tranzacție.
Dincolo de majoraea unor cote de TVA sectoriale, de taxe și impozite mărite sau de alte măsuri adoptate de Guvernul Ciolacu prin această asumare a răspunderii, legea „austerității” pare să declare război banilor lichizi și să transforme România în „pionierul” statelor care aplică, din plin, agenda criticată de adepții teoriei conspirației. Astfel, se modifică și se completează, prin acest pachet legislativ, Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar. Această lege prevedea, în forma ei în vigoare, că „operațiunile de încasări și plăți în numerar între persoanele fizice (altele decât operațiunile de încasări și plăți în numerar realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de BNR sau autorizate în alt stat membru al UE și notificate de BNR, potrivit legii), efectuate ca urmare a transferului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum și cele reprezentând acordarea/ restituirea unor împrumuturi se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 de lei per tranzacție”. De asemenea, legea actuală mai prevede că „sunt interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile mai mari de 50.000 de lei, precum și fragmentarea unei tranzacții mai mari de 50.000 de lei”.
Ei bine, Guvernul Ciolacu impune limitarea acestui plafon zilnic la 10.000 de lei, până în 31 decembrie 2024, și la 5.000 de lei de tranzacție începând cu data de 1 ianuarie 2025. Practic, plafonul este redus la 10 procente față de reglementarea din prezent.
Plățile, făcute de când lumea, devin contravenții
Interesant este că expunerea de motive a pachetului legilor austerității este extrem de vastă, însă acest capitol nu este absolut deloc justificat. Documentul se rezumă doar la anunțarea măsurii și atât.
Potrivit formei în vigoare a legii, nerespectarea acestor plafoane este considerată contravenție și se sancționează cu amendă în cuantum de 10% din suma încasată sau plătită care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 100 de lei. În forma modificată prin asumarea răspunderii Guvernului, se aplică o amendă de 25% din suma încasată sau plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 500 de lei.
Practic, prin această reglementare, Guvernul vrea să văduvească persoanele fizice de dreptul de a-și încasa, în bani cash, împrumuturile acordate unei alte persoane fizice, dacă suma restituită este mai mare de 5.000 de lei, începând cu ianuarie 2025.
Asta nu este tot. Ai magazin la țară? Ai voie cash doar 2.000 de lei pe zi
Fără nicio explicație care să justifice această măsură, Guvernul a mers și mai departe, impunând măsuri similare și cu privire la tranzacțiile cu cash făcute de magazinele de tip cash and carry. Executivul și-a asumat, în acest sens, răspunderea pe reglementarea conform căreia magazinele de tip cash and carry pot primi numerar de la persoane juridice, PFA-uri, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități independente sau ONG-uri în limita unui plafon zilnic de 2.000 de lei.
De asemenea, vor mai putea fi efectuate plăți în numerar către acest tip de magazine în limita unui plafon zilnic de 2.000 de lei de persoană. Pot fi făcute plăți, de asemenea, spre debitare cu cash în limita unui plafon zilnic de 1.000 de lei de persoană.
Mai mult, în cazul returnării de către persoanele fizice a unor produse, restituirea sumelor aferente va putea fi efectuată în numerar în limita a 5.000 de lei pe zi până la 31 decembrie 2024 și a 2.500 de lei de la 1 ianuarie 2025, ceea ce depășește acest plafon fiind permis numai prin cont bancar.
Normele ar încălca mai multe drepturi constituționale, statutul BNR și o decizie CJUE
Efectul acestor măsuri este unul inimaginabil, la acest moment. În mediul rural, acolo unde funcționează magazine sau centre sătești, se folosesc, aproape exclusiv, banii cash. Noua reglementare va obliga administratorii acestor entități să se deplaseze, zilnic, zeci sau poate peste 100 de kilometri, pentru a depune sumele cash în bănci, pentru ca, apoi, să se poată reaproviziona cu marfă de la magazinele en-gross. Iar dacă un cetățean cere restituirea produsului cumpărat, returnarea banilor se va putea face obligatoriu prin cont. Cont care, în proporție covârșitoare, nu există în mediul rural.
Juriștii vorbesc despre încălcarea mai multor drepturi constituționale, în acest caz, dar chiar și de statutul BNR. Legea 312/2014 prevede că „bancnotele și monedele emise și neretrase din circulație de către BNR reprezintă înscrisuri monetare care trebuie acceptate la valoarea nominală pentru plata tuturor obligațiilor publice și private”. Plafoanele introduse, la care am făcut referire mai sus, ar încălca dreptul constituțional la libera circulație a persoanelor, bunurilor și mărfurilor, libertatea economică și dreptul la proprietate.
Mai mult, există chiar și o decizie a CJUE, din ianuarie 2020, în speța Johannes Dietrich și Norbert Haring vs Hessischer Rundfunk, care ar fi interzis statelor membre să permită efectuarea plăților exclusiv prin mijloace bancare și electronice.