Deși legea privind desființarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor a fost declarată constituțională de către o majoritate a magistraților CCR, în realitate șase dintre acești judecători au găsit elemente grave de neconstituționalitate în cuprinsul ei. Atât de grave, încât cinci dintre judecători au considerat necesar să noteze în scris acest fapt. Trei au formulat o opinie concurentă, dar doar cu numele este „concurentă”, în realitate fiind o veritabilă opinie separată, iar alți doi au formulat direct o opinie separată. În ambele documente se precizează același lucru: modul în care este calculat de către noua lege cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați încalcă o decizie anterioară a CCR, din anul 2023. Astfel, chiar dacă decizia oficială este că a existat o majoritate care a declarat legea constituțională, doar trei dintre membrii CCR au opinat, cu adevărat, către acest rezultat.
Decizia Curții Constituționale nr. 153 din 18 februarie 2026 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a ÎCCJ legată de legea pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu a fost publicată, la finalul săptămânii trecute, în Monitorul Oficial al României. La finalul motivării, în acest document scrie: „Cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională, în numele legii, decide: Respinge ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate (…) și constată că dispozițiile criticate, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate”.
CCR este formată din nouă judecători, ceea ce înseamnă că, pentru a se constitui majoritatea, este nevoie de cel puțin cinci judecători. Ei, bine, constituționalitatea a fost constatată în acest document, deși motivarea este însoțită de o opinie concurentă, semnată de judecătorii Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc, la care se adaugă o opinie separată, semnată de judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga. De asemenea, este cunoscut faptul că un al șaselea judecător, Bogdan Licu, nu a votat pentru declararea constituționalității acestei legi. Iată cum, în realitate, șase din cei nouă judecători au constatat că legea nu este constituțională, dar, cu toate acestea, legea a fost declarată de către CCR ca fiind constituțională.
Ciochină, Asztalos și Busuioc au votat într-un fel, dar au motivat în sens contrar
În opinia concurentă, judecătorii Ciochină, Asztalos și Busuioc notează: „Apreciem că instanța constituțională ar fi avut competența de a examina modul în care s-a realizat reducerea cuantumului pensiei de serviciu. Din motivarea autorului excepției de neconstituționalitate transpare ideea de excesivitate a reducerii operate. (…) Se poate observa că domeniul pensiilor de serviciu a făcut obiectul Deciziei CCR nr. 467/2023 de constatare a neconstituționalității. În acea decizie CCR a analizat creșterea vârstei de pensionare în privința personalului din justiție și a observat lipsa reglementărilor tranzitorii pentru implementarea vârstei de pensionare de 60 de ani. (…) În consecință, Curtea a constatat neconstituționalitatea legii”.
Acum, legea nouă „este o continuare a liniei impuse de vechea lege, cu condiții mai restrictive în privința pensiei de serviciu, cu alte cuvinte, după intrarea ei în vigoare, persoanele care se vor pensiona sub imperiul ei vor suporta o reducere imediată a pensiei de serviciu cu cel puțin 30%. Mai exact, baza de calcul a pensiei de serviciu va scădea imediat de la 80% la 55% din indemnizația brută. (…) Or, dacă s-a stabilit deja drept criteriu de constituționalitate necesitatea reglementării normelor intertemporale atunci când reforma pensiilor de serviciu a vizat vârsta de pensionare, același raționament ar fi fost valabil și pentru reforma privind cuantumul pensiei de serviciu”, mai susțin cei trei judecători.
Aceștia mai scriu că „ar fi fost necesară o asemenea evaluare a constituționalității noii reglementări, în condițiile deja stabilite de Decizia nr. 467/2023”.
Magistrații de carieră din Plen nu lasă loc la echivoc: legea trebuia trântită
Opinia separată este semnată de judecătorii Stan și Deliorga, care arată că, în dezacord cu opinia majoritară, obiecția de neconstituționalitate formulată de ÎCCJ trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea legii. „În măsura în care reglementarea analizată conduce la stabilirea unui cuantum al pensiei de serviciu inferior celui rezultat din sistemul contributiv general sau la o reducere semnificativă a raportului dintre ultimul venit și pensie, aceasta afectează însăși rațiunea instituirii acestui tip de pensie și îi golește de conținut funcția constituțională”, arată cei doi judecători.
Aceștia scriu că reglementare supusă controlului de neconstituționalitate „nu doar că reduce nejustificat nivelul pensiei de serviciu, dar creează premisele eliminării sale în plan efectiv, transformând-o într-un drept pur teoretic. (…) Renunțarea la mecanismul actual de actualizare a pensiilor de serviciu prin aplicarea procentului de majorare a indemnizațiilor de încadrare a judecătorilor și procurorilor este contrară considerentelor reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 467/2023. Orice reglementare referitoare la pensia de serviciu a magistraților trebuie să respecte limite stricte, nu poate transforma această pensie într-o prestație pur contributivă, lipsită de specificul său constituțional și nici nu poate reduce cuantumul acesteia sub un prag rezonabil”.
„Instituirea unor regimuri tranzitorii care conduc la diferențe semnificative de tratament între judecători aflați în situații comparabile este de natură să afecteze coerența statutului profesional și să creeze aparența unor garanții inegale ale independenței justiției”, mai arată Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, care conchid că „intervențiile legislative care diminuează semnificativ, până la anihilare, pensia de serviciu a magistraților sau îi alterează natura juridică afectează nu doar drepturi individuale, ci însăși arhitectura constituțională a independenței justiției, ca o componentă a statului de drept”.
Președintele a promulgat actul, în ciuda faptului că se aplică retroactiv. Ceea ce este ilegal
În ciuda acestor argumente formulate de cinci dintre cei nouă judecători ai CCR, argumente publicate în Monitorul Oficial, președintele României, Nicușor Dan, nu a ținut cont nici de ele, nici de apelurile specialiștilor în drept constituțional, nici de solicitările făcute de asociațiile profesionale ale magistraților de a trimite legea la Parlament, pentru reexaminare.
Nicușor Dan a promulgat această lege, prin Decretul nr. 126 din data de 27 februarie 2026, document publicat în Monitorul Oficial al României.
Va fi foarte interesant de urmărit, în aceste condiții, cum va putea fi aplicată această lege. Odată cu decretul citat, a fost publicată și legea în sine. Iar forma ei este exact cea criticată, conținând și articolul VI, unde scrie negru pe alb că „prezenta lege intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 2026”.
În acest sens se încalcă principiul neretroactivității legii civile, consacrat de Constituția României și prevăzut în Codul de procedură civilă.