Curtea Constituțională desființează, într-o motivare de zeci de pagini, demersul Guvernului Orban prin care și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe legea de prorogare a termenului din lege referitor la intrarea în vigoare a noii structuri de formare a viitorilor procurori și judecători în cadrul INM. Membrii Curții, în unanimitate, au demonstrat că urgența unei astfel de măsuri legislative este invocată de Executiv în mod artificial și devoalează intenția de a se folosi de acțiunile unei părți a CSM care a boicotat, în cursul anului trecut, ședințele de plen ale Consiliului. Senatorul Robert Cazanciuc atrage atenția că acțiunea Guvernului nu are nicio legătură cu nevoia de pregătire a viitorilor magistrați, nicio legătură cu interesul societății, care așteaptă ca viitorii judecători și procurori să fie stăpâni pe destinele lor, pentru ca, ulterior, să poată decide destinele concetățenilor.
Cu unanimitate de voturi, Plenul CCR a declarat neconstituțională legea prin care Guvernul Orban și-a asumat răspunderea pentru prorogarea termenului de majorare a stagiului de pregătire la INM de la 2 ani la 4 ani și au scris un adevărat rechizitoriu la adresa Executivului liberal care a inițiat o astfel de procedură. Concret, Curtea arată că legea criticată nu conține nicio măsură de natură să evite un comportament neloial din partea membrilor CSM, precum cel care a avut loc în cursul anului 2019. Mai mult, în timpul rămas până la admiterea la INM în anul 2020, judecătorii arată că Guvernul se putea preocupa de organizarea executării Legii nr. 242/2018, și nu de amânarea aplicării acesteia.
„Neadoptarea legislației secundare, respectiv a regulamentului de concurs, nu determină obligația legiuitorului primar de a proroga aplicarea legii. Legea nu se subordonează unui act de reglementare secundară, respectiv unui regulament al CSM, din contră, actul administrativ este cel care organizează executarea sau execută legea, după caz”, se mai arată în Decizie. Pe de altă parte, în punctul de vedere al Guvernului se invocă faptul că publicitatea concursului trebuia realizată cu cel puțin șase luni înainte de data stabilită pentru desfășurarea acestuia și că, astfel, acest aspect ar justifica urgența adoptării legii. În realitate, acest argument este unul pro causa, întrucât nimic nu împiedică luarea măsurilor administrative corespunzătoare, mai ales că, la data angajării răspunderii, Legea nr. 242/2018 intrase în vigoare de 14 luni. Iar legea criticată a fost adoptată în considerarea unor aspecte de oportunitate, urgența fiind invocată în mod artificial.
Legea nu conține prevederi legate de comportamentul neloial al CSM
Curtea mai observă că, în forma iniţială a proiectului de lege pe care Guvernul l-a depus la Parlament în vederea angajării răspunderii la data de 11 decembrie 2019, două dintre cele trei măsuri cuprinse în proiectul de lege reclamau un grad mare de urgenţă, având în vedere că acestea vizau prorogarea unor măsuri care urmau a se aplica de la 1 ianuarie 2020. „În schimb, cea de-a treia măsură, şi anume cea criticată, vizează continuarea aplicării unor măsuri cu caracter temporar dispuse prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 şi, implicit, prorogarea aplicării unor măsuri-cadru reglementate prin Legea nr. 242/2018, în condiţiile în care, până la aplicarea acestora din urmă, autoritatea executivă şi cea judecătorească dispuneau de suficient timp pentru a dispune măsurile ce se impun în vederea aplicării Legii nr. 242/2018. Or, din moment ce nu au fost realizaţi paşi efectivi în sensul punerii în aplicare a Legii nr. 242/2018 şi s-a apelat direct la această măsură înseamnă că urgenţa a fost doar proclamată, fără ca aceasta să existe în mod concret”.
Unul dintre cele mai interesante aspecte desprinse din această motivare este aceea că judecătorii arată că Legiuitorul nu poate fi pus în situaţia de a adopta, în cursul anului 2019, o lege cu aplicare pentru anul 2020 motivat de conduita unei autorităţi publice, şi anume Consiliul Superior al Magistraturii, care nu a adoptat hotărârea de organizare a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2019 în aceeași scadenţare temporală precum în anii precedenţi, „situaţie datorată neasigurării de către membrii CSM a cvorumului de prezenţă necesar desfăşurării şedinţelor plenului acestuia. Mai mult, legea criticată, în realitate, nu conţine nicio măsură de natură să evite un comportament neloial din partea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum cel care a avut loc în cursul anului 2019. Rezultă că acest argument al Guvernului transgresează în sfera motivelor de oportunitate a legii şi nu demonstrează urgenţa adoptării acesteia”, conchide CCR.
Robert Cazanciuc: Ar trebui să existe unele demisii de onoare
Fost procuror și fost ministru al Justiției, senatorul Robert Cazanciuc (FOTO) analizează această motivare a deciziei CCR. „Când am aflat, în decembrie anul trecut, de această intenție a guvernului, am discutat, cu toată buna credință, cu mai mulți juriști și nejuriști ai PNL, de la mic la mare, explicându-le că un asemenea demers nu numai că este vădit neconstituțional, dar nu are nicio legătură cu nevoia de pregătire a viitorilor magistrați, nicio legătură cu interesul societății, care așteaptă ca viitorii judecători și procurori să fie stăpâni pe destinele lor pentru ca, ulterior, să poată decide destinele concetățenilor”, scrie Cazanciuc pe cotul său de socializare. Acesta adaugă că le-a cerut parlamentarilor să nu gireze „incompetența și indolența celor care nu au făcut nimic pentru ca legea în vigoare din 2018 să poată fi aplicată”, și că a propus dezbateri în Comisia Juridică, astfel încât eventuale ajustări să poată fi făcute prin dialog cu toți cei implicați sau interesați. „CCR a surprins mult mai bine, chiar și decât am reușit noi să facem în sesizarea prin care am atacat această primă asumare de răspundere a guvernului de sumbră amintire Orban 1. Acestui joc iresponsabil - uite legea, nu e legea - care ar trebui să ducă cel puțin la demisii de onoare, îi vom pune căpăt în cel mai scurt timp posibil în Parlament”, mai arată senatorul Robert Cazanciuc.
Legea vizată intrase în vigoare cu 14 luni înainte ca Executivul liberal să apeleze la angajarea răspunderii pe prorogarea ei
Judecătorii constituționali critică Executivul pentru că nu s-a preocupat de aplicarea legii, nu de amânarea ei