Primăriile şi consiliile judeţene s-au pregătit pentru intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2021, a Legii compostului, cum ştiu ele mai bine, adică nefăcând nimic. Începând cu această dată, autoritățile administrației publice locale trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plătește pentru cât arunci”. Amenzile pentru nerespectarea acestor prevederi, nu vor fi deloc mici, fie că vorbim despre cele aplicate societăţilor comerciale, fie despre cele cu care vor fi sancţionaţi cetăţenii. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial în august, dar răgazul de câteva luni până la intrarea în vigoare a legii a fost irosit.
Teoretic, din prima zi a anului viitor, ar trebui să apară o nouă pubelă destinată colectării resturilor alimentare şi vegetale, care ar urma să se adauge pubelelor destinate pentru colectarea celorlalte fracţii de deşeuri (sticle, plastic, hârtie şi carton). Practic, pe data de 1 ianuarie nu va apărea nimic, colectarea gunoiului menajer continuând să se facă alandala. În mediul rural problema se poate rezolva mai uşor.
„Să luăm exemplul Franţei, unde există staţii de compostare familiale, dimensionate după necesităţi. Fermierii rezolvă astfel două probleme. Nu mai plătesc gunoiul, iar materia organică obţinută o folosesc în agricultură. În oraşe, problemele sunt mult mai complexe”, spune Alexandru Mustaţă, reprezentantul asociaţiei de mediu Bankwatch Romania.
Infrastructură nu avem, dar amenzile sunt clare
Prin noua lege, adoptată pentru a ne alinia legislaţiei europene, societățile de salubritate vor prelua deşeurile biodegradabile, colectate separate de la cetăţeni şi societăţi comerciale, și vor trebui să le transforme în îngrășământ bio pentru agricultură. Potrivit legii, cetăţenii şi operatorii economici care nu separă biodeşeurile riscă amenzi cuprinse între 400 şi 800 de lei, respectiv între 10.000 şi 20.000 de lei pentru persoanele juridice. De asemenea, operatorii de instalaţii de compost riscă amenzi cuprinse între 15.000 şi 30.000 în cazul în care compostul pe care îl produc conţine, printre altele, substanțe otrăvitoare, poluante şi radioactive. În plus, amenzile se vor aplica şi pentru nerespectarea utilizării tipului de compost adecvat, respectiv compost de calitate foarte bună - Categoria A, în agricultură şi horticultură sau a compostului de Categoria B pentru spaţii verzi, urbane şi rurale.
1 ianuarie ne prinde în ofsaid
Deşi au avut la dispoziţie câteva luni pentru realizarea infrastructurii necesare, staţiile de compostare lipsesc cu desăvârşire. Nici măcar edilii din marile oraşe, care dispun de resurse financiare mai mari, nu au amenajat aceste spaţii, ceea ce face imposibil de aplicat legea de la 1 ianuarie. Aceasta prevede ca la nivelul unui judeţ trebuie să existe cel puţin o staţie de compostare, dar acest lucru nu este îndeplinit de majoritatea judeţelor. De exemplu, în Bucureşti infrastructura de colectare separată este slab dezvoltată, ea asigurând colectarea doar a 3% din deșeuri colectate.
Colectăm doar 14%
Separarea deșeurilor va duce la creşterea gradului de reciclare şi la evitarea unor amenzi usturătoare din partea Comisiei Europene. România reciclează, conform datelor oficiale, doar 14% din deşeuri, dar aplicarea Legii compostului ar putea urca acest procent la minimum 50 din totalul deşeurilor municipale generate.
Agențiile pentru protecția mediului aveau obligaţia de a asigura informarea cetățenilor prin mijloace adecvate și prin publicarea pe site-ul propriu asupra sistemului de gestionare al deșeurilor biodegradabile destinate compostului/digestatului, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
România nu este pregătită să aplice o astfel de lege. Ar trebui să începem cu un inventar al staţiilor de compos, să vedem clar cum stăm. Din ce ştiu eu, avem 2-3 staţii mari. Legislaţia creează doar obligaţii, nevenind cu nicio facilitate pentru cei cărora li se adresează, iar acest lucru nu va ajuta la aplicare ei. Să nu credeţi că în ţările europene mult mai avansate faţă de noi în ceea ce priveşte colectarea şi reciclarea, acest lucru s-a realizat doar prin impunerea de sancţiuni. Nu, statul a venit şi cu facilităţi. Pe de altă, aplicarea legii va fi dificilă şi pentru că Garda de Mediu este o instituţie subdimensionată, depăşită de dimensiunea legislaţiei de mediu.
Alexandru Mustaţă, asociația de mediu Bankwatch Romania
«Biodeșeuri» înseamnă deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeuri alimentare și de bucătărie provenite de la gospodării, birouri, restaurante, depozite angro, cantine, firme de catering sau magazine de vânzare cu amănuntul și deșeuri comparabile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare.
Directiva (UE) 2018/851