Legende. Potrivit vechilor scrieri, mucenicii au fost soldaţi - romani, greci şi armeni - care au trăit pe vremea împăratului Licinius, care-i prigonea pe creștini. Cei 40 de mucenicii au fost siliţi de guvernatorul Armeniei să renunţe la credinţa lor şi, fiindcă au refuzat, au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre. După aceste chinuri, au fost condamnaţi la moarte prin îngheţare, în lacul Sevastiei. Atunci, mucenicii au început să se roage Mântuitorului pentru a le uşura sarcina şi a rezista frigului. Se spune că în urma rugăciunilor, s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare s-au pogorât asupra mucenicilor. A doua zi însă, s-a dat poruncă să li se zdrobească picioarele cu ciocanele şi astfel toţi au murit. Pentru a nu mai rămâne nimic din trupurile mucenicilor, ele au fost arse, iar oasele au fost aruncate într-un râu din apropiere.
De ce se mănâncă mucenici. În credinţa populară, pe 9 martie se deschid mormintele şi porţile Raiului. Una dintre cele mai cunoscute tradiții în ziua celor 40 de Sfinți Mucenici este ca gospodinele să pregătească mucenici sau sfințișori. În funcție de regiune, aceștia pot fi făcuți din aluat, cu nucă și miere și copți în cuptor - cei „moldovenești” - sau fierți - cei „muntenești”. Tradiția spune că se fac 40 de mucenici, câți sfinți au fost martiri. Mucenicii sau sfințișorii se pregătesc în forma cifrei 8, ca un simbol al infinitului sau al vieții de după moarte. Pe de altă parte, cifra 8 ar putea fi un simbol al trupului omenesc.
Cum se fac mucenicii. Mucenici moldovenești. 500-600 g făină, un plic de drojdie uscată sau un cub de 25 g de drojdie proaspătă, două plicuri de zahăr vanilat, 250 ml apă, o fiolă esenţă de vanilie, 100 ml ulei - pentru aluat; 200 g zahăr, 400 ml apă, o fiolă esenţă de vanilie - pentru sirop; 200 g nucă măcinată, miere după gust - pentru uns. Mod de preparare: Se amestecă într-un vas apa călduţă, uleiul, drojdia şi zahărul vanilat, plus fiola de esenţă de vanilie. Se încorporează treptat făina şi, după ce aceasta începe să se îngroaşe, se frământă cu mâna. Se adăugă atâta făină cât este necesară pentru a obţine un aluat nelipicios şi destul de tare. Se frământă foarte bine, ca aluatul de pâine, vreo 10-15 minute, apoi se acoperă cu un prosop curat şi se lasă la crescut într-un loc călduros. Se tapetează cu făină blatul de lucru şi, după o jumătate de oră (când aluatul şi-a dublat volumul), se împarte în bucăţi egale. Se rulează fiecare bucată de aluat până ce se obţin fâşii, care se „împletesc” în formă de 8. Odată formaţi, mucenicii se pun în tavă, pe hârtie de copt, şi se mai lasă la crescut 30 de minute. Se bagă apoi tava în cuptorul bine încins şi se lasă 30-40 de minute la foc mediu spre tare (200 grade C). Se face siropul dizolvând zahărul în apă. După ce fierbe amestecul 10-15 minute, se opreşte focul şi se adaugă esenţa de vanilie. După ce se scot din cuptor, mucenicii rumeniţi se lasă la răcit vreo zece minute, apoi se stropesc cu sirop din abundenţă. Pentru a se îmbiba mai bine, se toarnă în tavă siropul rămas. Se ung apoi cu miere şi se presară nucă măcinată.
Mucenici muntenești. Se fac mult mai ușor, găsindu-se în comerț. 250 de grame de mucenici uscați, doi litri de apă, 150 de grame de zahăr; 150 de grame de miez de nucă măcinată; un vârf de linguriță de sare; o linguriță de esență de vanilie; o linguriță de esență de rom; coajă rasă de la o lămâie mică; două lingurițe scorțișoară pulbere. Mod de preparare: Se pune la fiert apa cu sarea. Când începe să fiarbă, se adaugă mucenicii și se mai lasă aproape 10 minute, până sunt fierți. E indicat să amestecați din când în când, ca să nu se lipească între ei. Când mucenicii sunt făcuți, se oprește focul, se adaugă esențele și coaja de lămâie. Miezul de nucă măcinat și scorțișoara pot fi adăugate fie acum, fie în farfurie, în momentul servirii.
Tradiții. Pe lângă pregătirea mucenicilor, în ziua de 9 martie sunt respectate multe tradiții. Printre cele mai populare se numără tradiția celor 40 sau 44 de pahare. Acest obicei provine din Antichitate, când oamenii beau în cinstea ostașilor morți în numele credinței. Ei erau de părere că vinul se va transforma în sânge proaspăt și le va da mai multă putere de muncă. După tradiția creștină, au fost 40 de Sfinți martiri, dar după cea geto-dacică, au fost 44 de Sfinți. Se spune că în această zi sfântă de 9 martie, dacă nu poți bea 40 sau 44 de pahare de vin, este important ca măcar să guști puțin vin roșu sau să te stropești cu el, deoarece această tradiție simbolizează putere de muncă peste an.
Ziua strămoșilor și a celor care nu au nume de sfânt
Măcinici se numesc și spiritele moșilor și strămoșilor, ziua de 9 martie fiind și o sărbătoare a morților, când li se împărțeau nu numai măcinici, ci și fasole sleită, nuci, poame, alune. În satele bucovinene se făceau praznice, ocazie cu care se împărțeau câte un colăcel, lumină aprinsă și un pahar cu băutură. În trecut, picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite peste pomi şi vii, ca să dea recolte bogate.
De asemenea, se spune că în această zi sunt sărbătoriți și toți cei care nu au nume de sfinți.
Începând de pe data de 9 martie, se încheie perioada cunoscută și ca Babele de Martie și se începe Săptămâna Moșilor.
În ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an. Dacă pământul este îngheţat în această zi, se zice că toamna nu vor fi brume şi oamenii pot semăna porumbul cât de târziu. Iar dacă nu îngheaţă, toamna va pica bruma devreme şi din cauza aceasta oamenii trebuie primăvara să semne repede.
De asemenea, se crede că aşa cum va fi timpul în ziua de Măcinici va fi toată primăvara.
În această zi sunt aprinse focuri în curți, grădini, în fața caselor sau pe câmp. Copiii obișnuiesc să sară peste acele focuri pentru a fi feriți de boli. Femeile iau din cenușa focurilor și o presară de jur împrejurul gospodăriei, pentru a o proteja de șerpi.
Tot de 9 martie, de Mucenici, se retează stupii. Mai exact, se scot stupii, se curăță fagurile și se recoltează mierea. Aceasta se folosește la mucenici, dar și la diferite leacuri băbești. În anumite zone ale țării, după ce au fost curățați, stupii se ung cu țuică, pentru ca roiul de albine să se înmulțească.
O altă tradiție de Mucenici spune că trebuie să pornești simbolic plugul. Este sărbătoarea consacrată agricultorilor, iar scoaterea plugului simbolizează deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară și a muncilor câmpului, specifice anotimpului călduros.
O veche tradiție spune că tot ce este semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult.
De Mucenici este bine să se împartă și 40 de nuci frumoase, în coajă, tinerilor căsătoriți, pentru ca aceștia să aibă parte de o căsnicie frumoasă și trainică.
Tot o superstiție populară spune că, pentru a avea spor la bani, bărbații mănâncă semințe, pe care le măsoară cu o lingură. La un pahar de vin se consumă și o lingură de semințe. Se pot consuma semințe de floarea-soarelui sau de dovleac.