Jurnalul.ro Special Anchete Singura familie care face legea. El - deputat, ea - senatoare.

Singura familie care face legea. El - deputat, ea - senatoare.

de Ion Alexandru    |   

Parlamentul României se evidențiază, în această legislatură, cu doi aleși, în ambele Camere, care fac parte din aceeași familie.

Dănuț Aelenei este deputat, ales pe listele AUR, dar care a părăsit, anul trecut formațiunea, iar Evdochia Aelenei este senatoare, aleasă de asemenea pe listele AUR, care  a plecat, la rândul ei, din partid, dar care s-a întors în primăvara acestui an. Cei doi soți parlamentari obișnuiesc să inițieze, împreună, proiecte de lege, pe care le promovează în Parlament cu succes aproape zero. Aproape, întrucât soțul a reușit, până acum, să-și treacă trei astfel de legi, în timp ce soția nu a reușit să treacă nici măcar una. Printre proiectele de acte normative inițiate în familie, se numără și cel care vrea să scoată în afara legii, în România, orice simbol sau orice organizație cu caracter comunist, asemenea simbolurilor și organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Picată la Senat, această lege a ajuns pe masa Camerei Deputaților, cu avize negative pe linie. Un astfel de aviz atrage atenția că, dacă legea ar trece în forma propusă, România ar acționa ca și cum ar avea o atitudine ostilă față de statele în care regimul politic aflat la putere este comunist. Mai mult, Guvernul și Consiliul Legislativ arată că există decizii ale CEDO care interzic adoptarea unor astfel de măsuri legislative.

Pe ordinea de zi a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, în calitate de for decizional, se află un proiect de lege, inițiat de soții Aelenei - Dănuț și Evdochia, unul - deputat, iar cealaltă - senatoare în Parlamentul României - care vrea să introducă simbolurile comunismului pe aceeași listă cu xenofobia, rasismul fascismul și promovarea cultului persoanelor cunoscute că au săvârșit infracțiuni de genocid, contra umanității sau crime de război.

Cei doi soți parlamentari își explică demersul de a modifica, prin lege, Ordonanța de Urgență a Guvernului 31/2002 pentru interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob prin aceea că, „din păcate, din această lege (ordonanță - n.red.) votată la mijlocul celui de-al treilea mandat de președinte al lui Ion Iliescu lipsesc tocmai reglementările cu privire la alt regim care a produs foarte multe victime în România, cât și în întreaga lume, cu precădere în secolul al XX-lea, și anume comunismul”.

Potrivit soților Aelenei, „cunoscut sub denumiri diferite, precum «Holocaustul roșu», genocidul petrecut în România în perioada comunistă cuprinde milioane de persoane care au avut de suferit direct și indirect, iar numărul total al acestora depășește 2.000.000 de persoane. (…) Știm că în cazul acestor milioane de persoane afectate a fost cuprinsă elita militară de la acel moment, cea politică, intelectuală și spirituală. Un regim criminal, care nu-și are locul în spațiul public”.

 

Vor desființarea oricărei organizații de acest gen

 

În același document, familia de parlamentari inițiatori mai susține că în perioada cât România s-a aflat sub regimul comunist, sub autoritatea politică a partidului unic, „în țara noastră s-au produs crime în masă. Considerăm că, pe baza istoriei recente, în România nu mai trebuie să fie admise simbolurile comuniste în spațiul public, acestea urmând să primească același fel de apreciere precum simbolurile cu caracter fascist, rasist, legionar sau xenofob”.

Mai mult, soții Aelenei apreciază că „este în interesul României ca toate organizațiile ce se revendică astăzi ca fiind comuniste sau de tip comunist și sunt organizate pe teritoriul național, indiferent sub ce denumire sau tip de organizație, care promovează comunismul să fie desființate, iar legislația românească să conțină prevederi clare cu privire la simbolurile și organizațiile de tip comunist sau comuniste”.

 

CES: Am sugera că suntem dușmanii țărilor cu regim politic comunist

 

Atât Consiliul Economic și Social, cât și Consiliul Legislativ au respins, prin avizele acordate, acest proiect de lege. CES arată că, în prezent, în lume, există numeroase țări cu populații semnificative (vezi China - n.red.) care trăiesc sub un regim politic comunist. „Interzicerea prin lege a comunismului ne pune în situația de a sugera că suntem dușmanii acestor popoare și că am putea permite stabilirea unei atitudini ostile la adresa acelor regimuri”, se arată în avizul CES.

Consiliul Legislativ, pe de altă parte, arată că interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter comunist contravine Convenției Europene privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 1950, care prevede libertatea de conștiință și de exprimare a convingerilor, libertatea de exprimare și libera întrunire.

„Există Hotărârea CEDO din 3 februarie 2005 în Dosarul Afacerea Partidului Comuniștilor (Nepeceriști) și Ungureanu contra României. (…) Interzicerea înființării unui astfel de partid politic încalcă articolul 11 din Convenția CEDO. (…) Proiectul de lege propus, referitor la interzicerea organizațiilor cu caracter comunist intră, totodată, în contradicție cu Constituția României”, mai subliniază Consiliul Legislativ.

 

Executivul a respins, până în prezent, mai multe proiecte similare

 

Nici Guvernul condus de Nicolae Ciucă nu este de acord cu adoptarea unui astfel de proiect legislativ. În punctul de vedere negativ transmis Senatului României, la data de 24 aprilie 2023, Executivul menționează că „nu poate fi susținută incriminarea constituirii unei organizații politice cu privire la care deja CEDO s-a pronunțat, în sensul că interzicerea ei este o ingerință nejustificată în drepturile reglementate de Convenție”.

De altfel, Guvernul arată că au mai existat câteva demersuri legislative care vizau, practic, același lucru, toate avizate negativ de Palatul Victoria și respinse la vot în Parlament. Spre exemplu, a fost inițiat proiectul de lege 771/2017, privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor, precum și a doctrine comuniste care a avut la bază lupta de clasă. Un proiect identic este cel depus sub numărul 806/2010, iar alte inițiative legislative similare au fost depuse în Parlament în anul 2016, respectiv în anul 2019. Pe toate, Guvernul a avizat negativ, ca și pe acesta, depus de soții Aelenei.

Proiectul de lege a intrat, la vot, în Senat, la 25 aprilie 2023, cu raport de respingere, fiind picat cu 60 de voturi la 20 și o abținere. În prezent, legea se află la Camera Deputaților, care este for decizional, unde Comisia Juridică are termen pentru depunerea raportului final data de 18 mai 2023.

 

 

Autori a peste 60 de acte normative, fiecare. Doar trei au trecut de votul Legislativului

 

Nu este pentru prima dată când soții parlamentari Aelenei depun proiecte de lege în familie. Dănuț Aelenei este deputat, ales în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța, pe listele Partidului Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR). El a părăsit grupul parlamentar al AUR din Camera Deputaților în data de 29 martie 2022, fiind, în acest moment, parlamentar neafiliat. Conform fișei sale parlamentare, Dănuț Aelenei este inițiator al nu mai puțin de 66 de proiecte de lege, dintre care doar trei au devenit legi adoptate de Legislativ și promulgate de președintele României.

Soția sa, Evdochia Aelenei, este senatoare, aleasă tot pe listele AUR și tot în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța. Anul trecut, Evdochia Aelenei a părăsit, la rândul ei, grupul parlamentar al AUR din Senat, devenind membru al grupului parlamentarilor neafiliați din Camera superioară a Parlamentului. Însă, la data de 6 martie 2023, soția lui Dănuț Aelenei a revenit ca membru cu drepturi depline în grupul parlamentar al formațiunii conduse de George Simion. Conform fișei senatoriale, Evdochia Aelenei apare ca inițiator al nu mai puțin de 68 de proiecte de lege, însă niciunul nefiind adoptat, până în prezent, de Parlament sau promulgat de președintele României.

Interesant este însă faptul că numeroase proiecte de lege inițiate de soții Aelenei au fost semnate împreună. Așa cum este cazul proiectului de lege vizând interzicerea simbolurilor și organizațiilor cu caracter comunist, la care am făcut referire, pe larg, mai sus. Însă „Jurnalul” a mai identificat încă cel puțin trei astfel de proiecte depuse relativ recent pe circuitul parlamentar.

Este vorba despre PLX 304/2023 - propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei (respinsă de Senat la data de 24 aprilie), despre PLX 200/2023 - pentru modificarea Codului Civil (adoptat de Senat la data de 24 aprilie) sau PLX 286/2023 - pentru modificarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și pentru funcționarea Autorității Electorale Permanente (respins de Senat la data de 18 aprilie 2023).

 

Șapte case și 109.000 de metri pătrați de terenuri

 

Deputatul Dănuț Aelenei este de profesie inginer electrotehnist, absolvent al Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”, promoția 1984. Până în 1985 a lucrat ca ofițer maritim energetician la IEFM Navrom, după care a activat în cadrul entităților Tanker Pacific Singapore, Omni Offshore terminals PTE LTD Singapore și Zodiac Maritime LTD Regatul Unit. Între 4 mai 2018 și 10 decembrie 2020, actualul deputat a lucrat ca manager al propriei pensiuni turistice, denumită SC Acomarel 007 SRL din Năvodari.

În ceea ce privește studiile soției sale, senatoarea Evdochia Aelenei, acestea nu sunt menționate în CV-ul publicat pe pagina de internet a Senatului. Însă am aflat, din acest document, că aceasta a lucrat ca asistentă medicală la Spitalul Județean Constanța, iar înainte de a deveni parlamentar, a avut calitatea de asociat unic al unui cabinet medical de obstetrică-ginecologie și ecografie.

Potrivit ultimelor declarații de avere publicate, în vara anului trecut, de către cei doi soți parlamentari, atât Dănuț Aelenei, cât și Evdochia Aelenei au realizat, în calitate de deputat, respectiv de senatoare, venituri salariale în cuantum de 131.412 lei pe an, fiecare. La aceste sume se mai adaugă chirii de 26.400 de lei pe an și venituri din arendă de 7.280 de lei pe an.

Studiind ultima declarație de avere completată de Dănuț Aelenei în data de 8 iunie 2022, aflăm că familia celor doi parlamentari în discuție deține două terenuri intravilane la Năvodari (unul din 2001, în suprafață de 848 de metri pătrați, iar al doilea, din 2004, cu suprafața de 1.047,37 de metri pătrați), precum și două terenuri agricole în Istria (Constanța) și Blăgești (Bacău), cu suprafața totală de 106.600 de metri pătrați.

Soții Aelenei dețin o casă de locuit la Năvodari, cu suprafața de 566,6 metri pătrați, precum și șase apartamente, din care cinci în Constanța și unul în Năvodari, la care se adaugă alte categorii de construcții, în suprafață de 150,39 de metri pătrați. Dănuț Aelenei mai declară două ceasuri, unul de 7.000 de euro, iar altul de 1.000 de euro, precum și conturi și depozite bancare în care dețin 417.638,66 de lei, 47.892,19 euro și 35.492,24 de dolari SUA.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: legi familie parlament Aelenei
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri